O echipă de evaluare a Comisiei Europene se află în aceste zile la Bucureşti, până miercuri inclusiv. Marţi, procurorul general şi şeful DIICOT au stat de vorbă cu evaluatorii despre legăturile dintre corupţie şi crima organizată. Aceasta este ultima vizită de documentare şi clarificare înaintea raportului decisiv privind accesul României în Spaţiul Schengen, raport care va fi făcut public în luna ianuarie a anului viitor.
Lista cu temele de discuţie, obţinută în exclusivitate de Sursa Zilei, indică însă o nouă extindere a domeniilor vizate de MCV, respectiv activitatea DIICOT. Aceasta ar fi cea de-a doua extindere majoră a domeniilor de interes pentru Mecanismul de Verificare şi Cooperare, după ce în 2010 au fost introduse în lista de monitorizare achiziţiile publice. Din punct de vedere instituţional, acesta este un eşec major pentru care ar trebui să răspundă reprezentanţii României din Ministerul de Externe. Unul dintre cei care ar fi trebuit să lămurească temerile europenilor înainte ca aceştia să aducă la Bucureşti lista de discuţii pentru completarea raportului este Mihnea Motoc, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României pe lângă Uniunea Europeană, în cărţi, acum, pentru un transfer la Strasbourg, alături de soţia sa, Iulia Motoc, proaspăt desemnată judecător la CEDO.
Vizită fulger: 13 instituţii chestionate în 3 zile
La discuţiile programate pentru luni, marţi şi miercuri, în această săptămână, au participat și vor participa toţi oficialii din instituţiile cu atribuţii în domeniul judiciar din România: ministrul justiţiei, Parlamentul, Curtea Constituţională, DNA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general, DIICOT, Curtea de Apel Bucureşti, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Naţional de Integritate, Agenţia Naţională de Integritate.
Trebuie însă remarcat că este pentru prima dată când tehnicienii europeni introduc şi activitatea DIICOT pe lista de subiecte privind progresele României în cadrul MCV, la întrebări urmând să răspună procurorul general al României şi şeful DIICOT. Cel mai probabil experţii străini vor să aibă o imagine comparativă cu privire la rezultatele ultimelor şase luni din mandatul fostului procuror-şef şi primele şase din ale celui curent, asta pentru că sunt solicitate analize începând din iulie 2012 şi până în prezent.
Lista de discuţii: „Links between organised crime and corruption”
Experienţa ultimilor şase ani arată că punctele de discuţii conturează şi principalele teme de îngrijorare, ori posibile bile negre pe care România le-ar putea primi în raportul decisiv pentru extinderea zonei Schengen.
- Luni: Ministrul justiției, Robert Cazanciuc, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt Hăineală, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, au dat explicaţii despre strategia pentru justiţie şi viziunea asupra reformei sistemului judiciar. Conform listei de teme, obţinute în exclusivitate de Sursa Zilei, răspunsurile referitoare la asigurarea independenţei sistemului judiciar şi la nominalizările pentru funcţiile de conducere din parchete au precedat ca importanţă chiar subiectul implementării noilor coduri.
Primul subiect de pe agenda de discuţii cu reprezentaţii Parlamentului a fost, tot luni, legea privind Statutul Deputaţilor şi Senatorilor şi Codul de Conduită. Independenţa sistemului judiciar şi cadrul legislativ privind integritatea la nivel naţional au fost teme pe care urmau să le lămurească. Ultimele două subiecte de pe agendă au fost iniţiativele legislative actuale şi reforma Consituţiei.
Pentru Curtea Constituţională principalele îngrijorări vizează reforma constituţională, independeţa sistemului judiciar şi modul în care legislativul şi autorităţile publice respectă deciziile CCR. O altă temă înscrisă pe lista de discuţii se referea la regulile constituţionale privind suspendarea miniştrilor.
La DNA sunt urmărite răspunsurile privind nominalizarea noilor şefi de structuri, lupta împotriva corupţiei la nivel local şi regional, dar şi provocările în documentarea cazurilor de corupţie la nivel înalt.
- Marţi: Temele de discuţie pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se referă la unificarea jurisprudenţei şi practicii judiciare, provocările în procesele de corupţie la nivel înalt şi modul în care sunt respectate deciziile curţii de către legislativ şi autorităţile publice.
Procurorul general şi DIICOT trebuie să răspundă, tot marţi, cu privire la unificarea practicii în parchete şi politica penală. Vor fi analizate rezultatele DIICOT începând din iulie 2012 şi legăturile dintre crima organizată şi corupţie. Lupta împotriva corupţiei în jurisdicţiile locale şi regionale şi provocările în cazurile de corupţie sunt ultimele două teme de discuţie.
Judecătorii Curții de Apel Bucureşti trebuie să explice cum evoluează imprementarea noilor coduri, unificarea jurisprudenţei, dar şi să vorbească despre eficienţă şi încărcătura judecătorilor. Implementarea efectivă a hotărârilor, cazurile care implică autorităţi publice, inclusiv cele privind achiziţiile publice, precum şi încrederea în sistemul judiciar sunt teme de discuţii.
- Miercuri, Consiliul Superior al Magistraturii are 5 teme de discuţii pe lista MCV: implementarea noilor coduri, unificarea jurisprudenţei şi practica judiciară, Inspecţia Judiciară, sondaje şi măsurători care să îmbunătăţească încrederea în sistemul judiciar şi acţiuni pentru îmbunătăţirea eficienţei justiţiei.
Ministerul Justiţiei: strategia de dezvoltare şi implementarea raportului special al Băncii Mondiale. Strategie şi plan de acţiune pentru dezvoltarea justiţiei, eficienţa (mediere, executări) priorităţi privind fondurile europene, schimb de bune-practici cu celelalte state membre. Strategia naţională anticorupţie – „upcoming law on descentralisation of competences„, achiziţii publice, recuperarea activelor.
Temele abordate la Consiliul Naţional de Integritate şi Agenţia Naţională de Integritate se referă mai mult la cadrul legal, consolidare şi percepţia publică, ceea ce arată că experţii europeni sunt mulţumiţi de activitatea instituţiei în sine.
Mihaela Chiper