România a trimis deja propuneri pentru finanțări de 62 mld. €
Daniel Dăianu, membru în CA al BNR, a afirmat vineri că Fondul European de Investiții Strategice, cunoscut ca Planul Juncker, este o construcție birocratică, foarte greu de gestionat, fără o anvergură potrivită pentru necesitățile de investiții, iar prioritatea României ar trebui să fie utilizarea fondurilor structurale ale Uniunii Europene.
Declarațiile au fost făcute la o dezbatere organizată de reprezentanța din București a Parlamentului European.
Planul anunțat la sfârșitul anului trecut de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, aflat în dezbatere, pornește de la premisa unui capital inițial de 21 de miliarde de euro, din bugetul UE și al Băncii Europene de Investiții (BEI), care, printr-un efect de multiplicare în parteneriat cu sectorul privat, ar duce la investiții de 315 miliarde de euro pe următorii trei ani.
De aici, apar o serie de probleme care nu și-au găsit încă rezolvarea: cine va stabili domeniile și proiectele eligibile, cine va contribui cu bani și în ce condiții, cum se va stabili echilibrul între nevoile de finanțare din unele state și interesele politice, cum se vor evita intervențiile politice, strategice sau sectoriale etc.
Attile Gyorgy, secretar de stat în MFP, a declarat că România a trimis deja o listă de 337 de proiecte, cu o valoare totală de 62,5 miliarde de euro, zonele de interes fiind transporturile, energia și mediul. ”Evident, vom avea o listă foarte lungă, care va depăși 315 mld. €. (…) Multiplicatorul de 1:15 nu ne-a convins, trebuie fundamentat mai bine”, a spus Gyorgy.
Cele mai relevante intervenții:
Thedor Stolojan, europarlamentar PPE:
- Am propus două amendamente: evitarea unei concentrări pe arii geografice și pe sectoare, alement pe care și Guvernul României l-a susținut în Consiliu, și acordarea de asistență în special pentru statele cu piețe financiare slab dezvoltate.
- Domeniile de prioritate ar trebui să fie din master-planul pe transport sau din strategia energetică, pentru a nu depinde de prioritățile unui guvern anume.
Cătălin Ivan, europarlamentar PSE:
- Acest Fond ar trebui să finanțeze doar investiții strategice de mare anvergură, care altfel n-ar fi finanțate, nu cofinanțări.
Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al BNR:
- Planul Juncker nu va face o mare diferență. Media investițiilor din PIB în UE este de 20%, Planul Juncker reprezintă 0,65%, e foarte puțin, chiar și admițând că leverage-ul de 1/15 se confirmă.
- Apetitul pentru investiții în mediul privat este mic, pentru că gradul de supra-îndatorare este mare.
- Parteneriatul public-privat în infrastructură nu a funcționat niciodată, e nevoie de garanții de la stat.
- Inițiativa e foarte lăudabilă, dar are foarte multe impedimente. Ori vom avea un ”level playing field” pentru investiții, ori vor fi decizii administrative. Dacă doar România a înaintat proiecte de 62 miliarde din 315, înseamnă că vom avea negocieri foarte dure. Va fi exact ca lupta pentru bugetul UE.
- La 315 mld. nu ai masă critică. Soluția poate veni prin programul QE (quantitative easing) – BEI să vândă obligațiuni la Banca Centrală Europeană și să aibă bani de investiții.
- Să nu ne creăm iluzia că acest plan va schimba fața României. Mult mai importante pentru România sunt fondurile europene.
Vlad Bârleanu