Potrivit dreptului Uniunii Europene, „obiectivele stabilite în tratatele UE sunt realizate prin intermediul mai multor tipuri de acte legislative”, iar, unele au caracter obligatoriu, altele nu. Mai mult, unele se aplică tuturor țărilor, altele doar unora dintre ele.
Astfel, dintre tipurile de acte legislative enumerate pe site-ul oficial al Comisiei Europene, „recomandarea nu este obligatorie”. „Prin intermediul unei recomandări, instituțiile își fac cunoscută opinia și sugerează direcții de acțiune, fără a le impune însă vreo obligație legală destinatarilor recomandării”, arată sursa citată.
Ultimul Raport MCV dat publicității, marți, stabilește anumite căi de urmat, prin intermediul unor recomandări.
Și liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a explicat, miercuri, că „Raportul MCV nu este un act juridic” și acesta „conţine doar nişte recomandări”.
„Cred că trebuie făcută o discuţie mai aplicată cu cei de la Comisie, cu responsabilii pe MCV. Am văzut o serie de inadvertenţe, şi mă gândesc că având în vedere abordarea diferită dintre noi şi funcţionarii de la Comisie, când vorbesc de noi mă refer mai degrabă la Parlament, stau şi mă întreb următorul lucru: Cum este respectată suveranitatea Parlamentului în momentul în care intervin nişte funcţionari de la Comisie care n-au niciun fel de legitimitate? Pot ei prin solicitările pe care le fac să înfrângă voinţa Parlamentului şi suveranitatea? Doi – probabil că în această dispută ar fi util, aşa cum am discutat mai demult, să constituim o comisie formată din experţi în drept român şi străin care să analizeze toate aceste lucruri, pentru că din ceea ce am văzut până acum abordarea Comisiei este una clar subiectivă. Nu ţine cont de foarte multe elemente pe care le-am prezentat şi le-am justificat cum era, de exemplu, chestiunea revocării şi numirii procurorilor de rang înalt – e unul din exemplele la care am făcut referire şi cred că lucrurile acestea trebuie lămurite”, a susţinut liderul ALDE.
Valeriu Motoc