Procurorii DIICOT arată, în referatul de arestare preventivă, cum au folosit familiile Bîlteanu şi Lakis, în ultimii doi ani, banii SIF-urilor pentru a cumpăra acţiuni la companiile de stat chiar de la firmele controlate de ei
Cei doi procurori DIICOT care instrumentează al patrulea dosar din istorie despre manipularea Bursei române au pornit cu explicitarea strategiei de devalizare a SIF-urilor din urmă cu 5 ani, de când Dragoş George Bîlteanu a reuşit să-şi impună, alături de Horia Ciorcilă (preşedintele Băncii Transilvania) primii reprezentanţi în AGA SIF Banat – Crişana.
O altă acuzaţie, de manipulare a pieţei bursiere, este susţinută prin două tranzacţii din 2013, prin care au fost achiziţionate în bloc pachetele acţionarilor nemulţumiţi de politica managerială de la SIF-uri.
Actul decizional al SIF Banat – Crişana SA este controlat de grupul infracţional organizat, în baza pachetului de acţiuni de aproximativ 25% din capitalul social, deţinut în condiţii contrare legii (peste limita maximă leagă de 5%) în numele unor persoane fizice şi juridice interpuse, pentru a evita aplicarea prevederilor legale referitoare la suspendarea drepturilor de vot aferente deţinerilor de peste 5% din capitalul social al SIF.
REFERAT DIICOT
Conform anchetatorilor, din ianuarie 2010, Bîlteanu, Ciorcilă şi Eugen Claudiu Silaghi au făcut pârtie propriilor interese în SIF Banat-Crişana, fiind validaţi ca administratori în AGA. Mai mult, încă din iulie 2006, Bîlteanu a devenit vicepreşedinte al SIF Banat – Crişana ca urmare a retragerii din funcţie a lui Emil Cazan. Iar 5 ani mai târziu, înainte de încheierea lui 2012, tânărul Bîlteanu devenise deja preşedinte director general, ca urmare a demisiei lui Ioan Cuzman.
Demersurile de preluare a controlului asupra SIF Banat-Crişana SA, iniţiate de Dragoş George Bîlteanu, au survenit pe fondul unor activităţi similare derulate încă din 2009 de factori de decizie ai SC Banca Transilvania SA, utilizând deţinerile concentrate de peste 12,43% ale unor persoane fizice şi juridice afilitate entităţii bancare, aflate sub coordonarea lui Horia Ciorcilă, precum şi cele ale firmelor controlate de Octavian Claudiu Radu şi SC Capital Partners SRL.
REFERAT DIICOT
Procurorii susţin că, din noua poziţie de forţă, soţul Cristinei Rus nu a făcut decât să-şi impună oamenii în CA, 6 din cei 7 membri datorându-i poziţia. El Lakis Najib (prezentat de procurori drept apropiatul şi consilierul personal al lui Dragoş Bâlteanu) şi Lakis H. Ali (nepot) au confirmat, prin prezenta lor în CA, confiscarea frâielor instituţiei, fiind şi cei care controlau pachetele de acţiuni ale celor 5 companii acţionare la SIF Banat – Crişana. Din 2013, miza a reprezentat-o acapararea controlului asupra SIF Muntenia, companie administrată de Grup Financiar Muntenia SA, al cărui principal acţionar era tocmai SIF Banat – Crişana, ceea ce genera o evidentă subordonare în cascadă a intereselor celor două companii listate la bursă.
Familia Lakis, „moştenitoarea” SIF urilor
Pe lângă El Lakis Najib şi nepotul acestuia Lakis H. Ali, Bîlteanu Jr a girat introducerea în afacerea cu SIF-uri şi a cumnatei lui Lakis Nabil (fratele lui Lakis Najib). Este vorba despre Ammar Lakkis Sahar (cetăţean libanez, 34 de ani), sora sa, Sammar Lakkis, economist, stabilită în Franţa, dar beneficiarul real al conturilor Azuga Turism SA, una dintre companiile acţionare la SIF Banat – Crişana. Toţi membrii familiilor Bîlteanu şi Lakis figurează ca participanţi la tranzacţiile „deghizate” cu acţiunile Azuga Turism SA la SIF Banat – Crişana.
Contestați la ASF, regii SIF-urilor au fost „mângâiați pe creștet” cu o amendă, după 1 an
Analizând rulajele conturilor în paralel cu tranzacţiile de pe bursă, procurorii au concluzionat că banii scoşi din SIF-uri prin companiile acţionare erau folosiţi pentru cumpărarea de acţiuni SIF Banat – Crişana, tot de la companiile controlate de familiile Bîlteanu-Lakis. Toate tranzacţiile suspecte s-au derulat prin intermediul unui singur broker (Stere Gradan), de la Swiss Capital SA.
Anomalia a fost raportată, în martie 2013, ASF, chiar de către SIF Banat Muntenia, pentru că era un motiv de sancţiuni dure. Fără prea multe explicații, Swiss Capital a fost amendată, la începutul lui 2014, cu 70.000 de lei pentru neraportarea unor tranzacții suspecte.
Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania, a scăpat, în iulie acest an, de acuzaţia de spălare de bani, pedepsită între 3 si 12 ani de închisoare. Este vorba despre acţiunile cumpărate, în 2009, de Bank of Cyprus de la banca pe care o conduce, dosar în care DIICOT susţine că este implicat prin intermediul firmelor sale off-shore din Cipru. Ciorcilă nu a scăpat însă definitiv, presa clujeană relatând despre o disjungere din această anchetă tocmai pentru acuzaţii de manipulare a pieţei de capital şi în care există noi probe furnizate de autorităţile din Cipru în baza unei comisii rogatorii. De remarcat că în cazul Bîlteanu – Lakis, răspunsul la întrebările adresate de DIICOT omologilor ciprioţi au venit în mai puţin de o lună.