- Sorin Roșca Stănescu
În procesul, în sine senzaţional şi spectaculos, al ruperii USL survin două scenarii fulminante. Primul derivă dintr-o afirmaţie a preşedintelui Crin Antonescu, conform căreia ar fi posibile alegeri anticipate. Ce fel de alegeri? Ce ar putea să le determine? A apărut o cauză inedită. Punerea sub urmărire penală a prim-ministrului şi demiterea acestuia de către preşedinte. Al doilea scenariu s-ar numi, în poker, cacealma. O operaţiune prin care PSD ar intenţiona să lase cu ochii în soare PNL. Şi, pentru moment, liberalii ar fi orbiţi.
Încercând să găsesc explicaţii la afirmaţia domnului Crin Antonescu, conform căreia nu ar fi excluse anticipatele, am scăpat din vedere unul dintre mecanismele posibile pentru declanşarea acestora. Mă refer acum la anticipatele parlamentare. Conform Constituţiei, dacă împotriva prim-ministrului s-a declanşat urmărirea penală pentru vreo infracţiune, atunci, la sesizarea procurorilor, preşedintele României are dreptul să-i retragă premierului mandatul. Dacă se întâmplă un asemenea eveniment, atunci este apanajul preşedintelui de a învesti o persoană, din orice partid – pentru că prin desfiinţarea USL nu mai există o majoritate câştigătoare rezultată din alegeri –, cu rolul de a forma viitorul Guvern. Dacă de două ori este respinsă propunerea prezidenţială, automat trebuie organizate alegeri parlamentare anticipate. Dacă Crin Antonescu s-a gândit cumva la un asemenea scenariu, înseamnă că, pe o cale sau alta, liderul PNL a obţinut informaţii conform cărora Victor Ponta se afla pe un tobogan penal.
Un al doilea scenariu, la fel de spectaculos, poate prinde însă într-o poziţie de șpagat Partidul Naţional Liberal. Este ipoteza în care, pe neaşteptate, după numeroase zile de criză guvernamentală în care, în mod constant, PNL a insistat pentru ca domnul Klaus Iohannis să fie învestit în Guvernul Ponta III şi cu portofoliul Ministerului de Interne, dar şi cu statutul de viceprim-ministru, nesubordonat unui alt viceprim-ministru, PSD ar accepta solicitarea liberală şi întregul scandal s-ar dezumfla brusc. În această eventualitate, PNL are o dificultate în a persista în direcţia ruperii USL. Dimpotrivă, liberalii vor fi puşi în situaţia de a accepta imediat, punând în surdină toate criticile îndreptate împotriva partenerilor de coaliţie. Cu atât mai mult cu cât ei au renunţat deja la solicitarea desfiinţării Uniunii Social Democrate. PNL ar fi astfel silit să revină la guvernare.
Care ar fi consecinţele în această ipoteză? Judecând lucrurile obiectiv, dicolo de gravul incident vizând statutul lui Klaus Iohannis, dincolo de toate celelalte neînţelegeri care au fost invocate, în USL au fost create două situaţii pe cât de speciale, pe atât de scandaloase pe care o cedare din partea PSD, privind statutul lui Iohannis, şi o acceptare a PNL în ceea ce priveşte continuarea guvernării nu le poate soluţiona. Care sunt acestea?
În primul rând, există, în acest moment, două alianţe politice care se bat cap în cap. Sunt două săbii care nu pot intra în aceeaşi teacă. Pe de-o parte există USL, o alianţă politică înscrisă în justiţie, în temeiul căreia au fost organizate alegeri parlamentare pe liste comune, a fost făurita o majoritate parlamentară confortabilă şi a fost obţinută guvernarea. De curând, a aparaut însă o nouă alianţa politică, şi nu doar electorală, legată de europarlamentare. Este vorba de Uniunea Social Democrată. Aceasta, aşa cum s-a şi văzut în ultima perioadă, intervine în nume propriu, că o entitate juridică şi politică, în confruntările dintre partidele USL. Ea aflându-se, de fiecare dată, pe poziţii dacă nu de ostilitate, oricum opuse PNL. Pe de altă parte, dacă în USL există două mari partide, PSD şi PNL, care, la rândul lor, au fiecare câte un aliat, UNPR şi respectiv PC, iată că acceptarea noii structuri a Uniunii Social Democrate ar conduce la un raport de forţe în care participă nu doi principali protagonişti, ci patru, iar, dintre aceştia, trei vorbesc pe aceeaşi limbă, iar unul singur, PNL, are un mesaj diferit. Dintr-o dată, în orice negocieri viitoare, PNL ar urma, prin acceptarea PDL, să fie implacabil îngenunchiat.
În acest ultim scenariu s-ar intra în eventualitatea în care PSD, pe ultima sută de metri, adică în aceste zile, ar recurge la cacealmaua acceptării dublului statut al lui Kalus Iohannis. PNL-ului îi va veni foarte greu, dacă nu are pregătit din timp un scenariu în acest sens, să explice, în mod convingător, situaţia raporturilor de forţe din interiorul majorităţii.