Câinele – singura vieţuitoare care a dus la perfecţiune vocaţia prieteniei
(Vasile Ghica)
Ideea de a duce câinii comunitari în puşcării nu este legată nicicum de pedepsirea bietelor patrupede abandonate pe străzile oraşelor din România, ci de a transforma o problemă gravă în beneficiu pentru două categorii similar marginalizate.
În loc să genereze tragedii, problema câinilor comunitari putea fi rezolvată în acest an dacă autorităţile ar fi deschis ochii şi s-ar fi implicat în două proiecte pilot pentru România. La Jilava şi Satu Mare câţiva deţinuţi au dresat câini, au făcut terapie, şi-au redus din pedepse muncind şi au obţinut certificate de dresor înainte de eliberare. Lucruri de acest fel se întâmplă de zeci de ani în toate statele Europei, doar că în Norvegia, spre exemplu, proiectele de acest tip sunt lipsite de obiect pentru simplu motiv că nu există câini abandonaţi.
Fostele ferme de animale din sistemul penitenciar, dezafectate din 2006, ar putea fi reorganizate, cu minim efort sub formă de adăposturi pentru miile de câini comunitari. Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor vorbea, în februarie 2013, despre posibilitatea extinderii celor două proiecte pilot de la Jilava şi Satu Mare, însă nimeni nu a mai cerut finanţare.
Iniţiatorii proiectului pilot „Un câine educat – un prieten minunat” au fost Adminitraţia Naţională a Penitenciarelor, Asociaţia Portico din Capitală, Asociaţia Angel Dog din Satu Mare şi Ringstar Club Dresaj din Bucureşti. Întregul proiect a fost supravegheat şi studiat de specialişti de la Facultatea de Psihologie a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, unde se fac cursuri ce au ca obiect această formă de terapie.
CITEȘTE AICI PROIECTUL DE SUCCES
Dacă acest proiect ar fi continuat, câinii comunitari dresaţi, îngrijiţi şi sterilizaţi în cele 35 de penitenciare din România ar fi fost mai uşor de adoptat, spun specialiştii. În plus, câinii comunitari ar fi putut să fie pregătiţi în acest mod ca animale de companie pentru persoanele cu diazabilităţi (nevăzătoare, ori cu epilepsie).
Deținuții care au participat la proiectul de terapie asistată de la Jilava şi Satu Mare au fost selectaţi de ANP din rândul celor cu studiile liceale finalizate, care nu execută condamnări mari și care se apropiau de sfârșitul perioadei de detenție.
Specialişti de la Facultatea de Psihologie de la Babeș-Bolyai au măsurat efectele programului, încercând să determine dacă şi cum au fost influențate atitudinile prosociale, nivelul stimei de sine, de mulțumire față de viață, abilitățile emoționale și capacitatea de procesare și exprimare a emoțiilor de către deţinuţi.
Mihaela Chiper
Foto portalsm.ro