Institutul pentru Modernizarea Educației a analizat lucrarea de doctorat a europarlamentarului PNL Cristian Bușoi, potențial candidat al liberalilor pentru Primăria Capitalei, constatând că acesta a plagiat.
Potrivit anunțului făcut pe siteul contributors.ro, ONG-ul a inițiat o acțiune de verificare a originalității lucrărilor de doctorat, a articolelor și a altor publicații academice autohtone. „Dintre zecile de mii de persoane care au obținut în ultimii ani cel puțin titlul de doctor, am ales să ne concentrăm investigațiile pe un grup restrâns de persoane publice proeminente, lideri de organizații importante, care au roluri cheie în elaborarea politicilor publice și de la care se așteaptă, în mod justificat, o conduită academică ireproșabilă”, se arată în material.
În acest context, ONG-ul prezintă în continuare o analiză a lucrării de doctorat a lui Cristian Silviu Bușoi, având titlul „Politici de sănătate în programele electorale și de guvernare în perioada de tranziție”, susținute în cadrul școlii doctorale a Universității de medicină și farmacie „Victor Babeș” din Timișoara. Coordonatorul lucrării a fost prof. univ. dr. Cristian Vlădescu. Analiza se bazează pe o copie a tezei de doctorat obținută în urma unei solicitări oficiale către instituția menționată, așa cum ne-a fost remisă pe data de 20 ian 2016.
Lucrarea, având un total de 128 de pagini, este împărțită în 4 secțiuni. Secțiunile I și II, introductive, detaliază obiectivele și metodologia lucrării care include, conform autorului, o analiză a programelor de guvernare dar și interviuri cu personalități importante pentru reforma sănătății, trei foști prim-miniștri și cinci miniștrii ai sănătății, printre alții.
Secțiunea III intitulată „Partea generală” este împărțită la rândul ei în două capitole. Primul capitol este dedicat introducerii noțiunilor de ideologie politică în contextul politicilor de sănătate. În urma analizei IMEDU, prezentarea ideologiilor politice este preluată aproape în întregime din două surse, Țăranu și Pippidi, din care Bușoi copiază și aranjează paragrafe fără delimitare și în cele mai multe locuri fără citare adecvată, arată Institutul pentru Modernizarea Educației. Metoda este interesantă prin aceea că Bușoi este în mod clar conștient de necesitatea de a cita și delimita textul reutilizat, deoarece există exemple de citare corectă din ambele lucrări, cu notă de subsol și ghilimele. Dacă ar fi însă aplicate consecvent, aceste metode ar necesita includerea între ghilimele a aproape întregului subcapitol, lucru evident inacceptabil într-o lucrare de doctorat. În figurile de mai jos, prezentăm pagini din Bușoi în stânga, alăturate surselor originale, în dreapta. Citările corecte sunt subliniate iar paragrafele duplicate fără citare sunt evidențiate cu culoare plină, portocaliu pentru Țăranu și verde pentru Pippidi.
Plagiatul – preluarea integrală sau parţială a unui material realizat de un alt autor şi prezentarea lui ca aparţinând propriei persoane
Codul de etică al Universității „Victor Babeș”
Potrivit concluziilor acestei analize realizate de Institutul pentru Modernizarea Educației, un procent alarmant din text îl constituie preluările din alte surse, citate corespunzător sau nu. „Este evident că autorul cunoaște rigorile citării – căci în anumite cazuri citează corect – cu toate acestea, în numeroase rânduri, transcrie textul din alte surse, fără să utilizeze ghilimele, apoi numește cu nonșalanță sursa, ca și cum ar încerca să se absolve de greșeală. Fără a ne pronunța asupra relevanței științifice a tezei, pe care o vom lăsa la aprecierea specialiștilor, ne vom limita la a observa că contribuțiile științifice ale autorului, în măsura în care ele există, sunt foarte greu de localizat fizic în corpul tezei care pare construită în esență ca un exercițiu tehnoredactare de text, nu de diseminare a unor rezultate științifice”, arată Institutul pentru Modernizarea Educației, o organizație non-guvernamentală apolitică având ca scop sprijinirea procesului de reformă a sistemului național de educație.
Valeriu Motoc