Dosarul fraudelor bancare de la BRD în care sunt urmăriți penal bancheri de top precum Sorin Popa sau oameni de afaceri celebri ca Remus Truică se pregătește din nou să-și schimbe unitatea de parchet și să ajungă la Secția de anchetare a magistraților din cadrul Parchetului General.
O secție unde reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii au validat ca șef un procuror despre care e greu de spus dacă a făcut toată viața vreun dosar penal, activând la Resurse Umane, și alți patru procurori toți fără experiență relevantă în instrumentarea unor dosare penale importante.
Asta fără a mai pune la socoteală faptul că noua Secție care va prelua dosarul nu beneficiază de aproape niciun fel de logistică necesară în munca de anchetă penală.
Toată această „amețeală judiciară” nu face altceva decât să crească șansele de împlinire a termenului de prescripție a răspunderii penale pentru multe acuzațiile aduse de procurori celor care ar fi luat ilegal credite.
Plimbat deja până acum între două mari unități de parchet, DIICOT și DNA, dosarul fraudelor bancare de la BRD în care sunt urmăriți penal bancheri de top ca Sorin Popa – fost număr doi în BRD România, sau oameni de afaceri celebri ca Remus Truică – cei doi fiind conisderați lideri ai grupului infracțional organizat, se pregătește de o altă schimbare a unității de parchet unde va ajunge spre cercetare.
Surse judiciare au declarat că la nivelul DIICOT au existat mai multe discuții în urma cărora procurorul Alina Albu, șeful Secției de Combatere a Criminalității Organizate a decis că dosarul bancherilor trebuie să fie declinat la noua Secție de anchetare a magistraților din cadrul Parchetului General.
Motivul este dat de faptul că în acest dosar are calitatea de suspect și judecătoarea Gabriela Mazilu, soția lui Relu Aparaschivei, unul dintre oamenii apropiați de Remus Truică.
DIICOT spune că Remus Truică este principalul beneficiar al activității infracționale de la BRD, acesta obținând personal și prin interpuși, într-un mod fraudulos, credite de 35 de milioane de euro. Pentru a putea obține acești bani, spun procurorii, Truică a fost ajutat în mod direct de Sorin Popa.
În primă fază, procurorul DIICOT care avea dosarul, Mirel Rădescu, a formulat acuzații de abuz în serviciu față de funcționarii bancari care au acordat creditele ilegale și complicitate la abuz în serviciu. O incompatibilitate intervenită pe parcursul urmăririi penale a procurorului Rădescu a determinat ieșirea acestuia din dosarul și preluarea cauzei de către procurorul șef serviciu, Marius Voineag.
Voineag, sprijinit de un procuror șef secție, a decis, în septembrie 2015, să decline dosarul bancherilor la DNA, considerând că DNA ar fi competentă să cerceteze o astfel de speță, deși, până la acel moment, toate marile dosare cu fraude bancare au fost instrumentate de structura centrală a DIICOT, iar, la momentul septembrie 2015, existau hotărâri definitive de condamnare pe acorduri de recunoaștere a vinovăției în aceste dosare, hotărâri care recunoșteau automat și competența DIICOT pe astfel de spețe.
La DNA dosarul a „zăcut” aproape doi ani de ani de zile la procurorul Aurelia Enache, perioadă în care s-a zvonit că omul de afaceri Remus Truică ar fi făcut mai multe denunțuri.
Dosarul a ajuns din nou la DIICOT după decizia Curții Constituționale în ceea ce privește abuzul în serviciu iar noul procuror de caz de la DIICOT, Petre Adrian Tudoran, a decis în aprilie anul acesta să schimbe încadrarea în delapidare față de funcționarii bancari.
Cristi Ciupercă