Magistrații Curții Supreme judecă miercuri contestaţia depusă de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, la măsura sechestrului pus de DNA pe averea sa în dosarul „Tel Drum”.
Pe 21 noiembrie, DNA a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de Liviu Dragnea şi de ceilalţi suspecţi din dosarul „Tel Drum”, pentru recuperarea prejudiciului din dosar, estimat la peste 127 de milioane de lei.
Astfel, potrivit DNA, în cazul lui Liviu Dragnea, la data faptelor preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, s-au instituit sechestru asigurător şi poprire asigurătorie până la concurenţa sumei de 127.547.366,34 de lei „asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, acţiunilor şi părţilor sociale deţinute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum şi asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terţe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie”.
Procurorii anticorupţie au pus sechestru asigurător pe un teren – situat în municipiul Turnu Măgurele (judeţul Teleorman), cu suprafaţă de 2.913 mp şi construcţie aferentă acestuia; un apartament – situat în Turnu Măgurele cu suprafaţa de 80 mp, două autoturisme – Skoda Superb şi BMW X5 şi conturi deţinute de Liviu Dragnea, potrivit unui răspuns transmis de DNA.
De asemenea, s-a mai instituit sechestru asupra sumei de 630.000 de lei dobândită prin promisiune de vânzare-cumpărare, asupra sumei de 280.000 lei dobândită cu titlu de chirie în anul 2015 şi 2016, asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terţi, cu orice titlu, în patru conturi bancare deţinute de Liviu Dragnea, precum şi asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului de către terţe persoane. În ultima categorie intră, potrivit DNA, inclusiv sumele de 80.710 euro şi 460.110 lei datorate de o societate comercială din Turnu Măgurele, precum şi suma de 10.500 de lei datorată de organizaţia judeţeană Teleorman a unui partid.
În plus, s-a instituit sechestru şi asupra acţiunilor şi părţilor sociale deţinute în cadrul persoanelor juridice de drept privat ce urmează a fi identificate.
Pe 13 noiembrie, DNA anunţa că preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte care ar fi fost săvârşite în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.
Dragnea a contestat măsura sechestrului la Curtea Supremă, avocatul său, Maria Vasii, arătând că nicio instituţie nu s-a constituit parte civilă în acest dosar şi, prin urmare, nesolicitând nimeni recuperarea vreunui prejudiciu, procurorul nu ar fi avut dreptul să ia măsuri asigurătorii.
„Am contestat ordonanţa de instituire a măsurilor asiguratorii deoarece a fost emisă de procuror cu nerespectatrea unor forme esenţiale cerute de lege. De exemplu, măsura asiguratorie a fost justificată de către doamna procuror prin aceea ca să se indisponibilizeze bunuri necesare pentru acoperirea despăgubirilor, a prejudiciului. Noi nu avem nicio constituire de parte civilă, ca atare nimeni nu a revendicat până în prezent un prejudiciu. Procurorul nu are căderea să indisponibilizeze din oficiu în lipsa unei părţi civile care să revendice aceste despăgubiri”, a declarat avocata Maria Vasii, potrivit news.ro.
Mai mult, avocatul a spus că sechestrul a fost pus „după ureche”, pentru că bunurile liderului PSD nu au fost evaluate.
Conform Codului de procedură penală, părţile vătămate se pot constitui parte civilă pe toată durata fazei de urmărire penală, până la începerea cercetării judecătoreşti. Acest lucru „se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere”.