Decizie fără precedent a Parchetului General. Procurorii au publicat primul volum al rechizitoriul din Dosarul Revoluției. În timpul luptelor din zona orașului Otopeni, un singur regiment a executat aproape o jumătate de milion de trageri într-o singură noapte.
Volumul I al rechizitoriului conține 345 de pagini și poate fi consultat AICI.
„Examinând actele de urmărire penală efectuate în dosarul având ca obiect cercetarea faptelor săvârşite în contextul Revoluţiei Române din decembrie 1989 şi a circumstanţelor care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a multor persoane, vătămări psihice grave, pe întregul teritoriu al României, privindu-i pe inculpaţii Iliescu Ion, fost preşedinte al României, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k din Codul penal, cu aplicarea art.5 Cp., Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k din Codul penal, cu aplicarea art.5 Cp. și Gl. (Rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k din Codul penal, cu aplicarea art.5 Cp., EXPUN URMĂTOARELE: Revoluţia Română din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicări de natură socială şi politică, lupte de stradă, demonstraţii cu caracter de masă, represiuni armate violente, care au debutat la Timişoara în ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat în Bucureşti şi alte oraşe ale României începând cu după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminând cu părăsirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR) de către cuplul prezidenţial Ceauşescu Nicolae şi Elena, la data de 22 decembrie 1989 (orele 12.06), moment ce a însemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de către aceştia şi sfârşitul dictaturii comuniste în ţara noastră”, se arată în primele pagini ale rechizitoriului.
Aproape o jumătate de milion de trageri într-o singură noapte
În timpul luptelor duse în decembrie 1989 în zona Otopeni între diferite detaşamente militare cărora li se comunicase că luptă cu „teroriştii”, un singur regiment a executat aproape o jumătate de milion de trageri într-o singură noapte, se arată în rechizitoriul dosarului Revoluţiei.
Potrivit procurorilor, informaţia reiese din Registrul Istoric al Regimentului 321 Mecanizat Râmnicu Sărat, unde se consemnează că „nu s-a respectat regimul de foc ordonat, consumându-se foarte multă muniţie, fără un minim efect, în sensul că nu a fost nimicit sau capturat niciun terorist” şi este inventariată muniţia consumată.
„Conţinutul acestui document reprezintă chintesenţa acţiunilor militare din timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Aflaţi sub imperiul psihozei terorist-securiste, indusă cu intenţie de factorii decizionali ai CFSN şi ai Consiliului Militar Superior, militarii români, folosiţi în mod intenţionat necorespunzător, au fost implicaţi într-o luptă pe viaţă şi pe moarte cu un duşman inventat de aceiaşi factori amintiţi. În realitate, probatoriul demonstrează că militarii români au luptat între ei. Toate operaţiunile militare din jurul Aeroportului Internaţional Otopeni au reprezentat o tragică situaţie de foc fratricid. Iese în evidenţă că într-o singură noapte un singur regiment a executat aproape o jumătate de milion de trageri. În acelaşi perimetru s-au aflat concomitent numeroase alte efective ale MApN care, desigur, au purtat şi ele „lupte crâncene” cu teroriştii”, se arată în rechizitoriu.
Conform aceleiaşi surse, haosul a fost accentuat şi de faptul că în schimburile de focuri au fost implicaţi inclusiv civili, unii dintre ei fără niciun fel de pregătire militară.
„Probatoriul administrat a relevat inclusiv faptul că în zona Otopeni-Băneasa, în intervalul 22-30 decembrie, au acţionat în mod haotic şi foarte mulţi civili înarmaţi, neinstruiţi militar, unii chiar fiind adolescenţi. Nici în intervalul menţionat, nici ulterior, la fel ca în toate celelalte zone unde sau desfăşurat „lupte”, nu au fost identificaţi aşa-zişii terorişti-securişti sau orice dovezi ale existenţei lor”, mai arată procurorii.
Din analiza tuturor probelor administrate a reieşit că „focul fratricid a reprezentat cauza deceselor şi rănirilor de persoane (…) rezultate şi în această zonă”, neexistând probe care să indice o altă cauză.
„Cercetările efectuate în cauză au demonstrat că, în intervalul de timp 22 decembrie, orele 16.00 – 30 decembrie 1989, au survenit 857 de decese şi 2.382 de vătămări fizice, ca urmare a confruntărilor violente din Bucureşti şi principalele oraşe ale României. Psihoza securist-teroristă a generat numeroase situaţii de foc fratricid, un consum uriaş de muniţie militară, trageri haotice şi, în general, o stare de pericol pentru societate. În intervalul 22-30 decembrie 1989, forţele MApN au tras aproximativ 12.600.000 de cartuşe, plus sute de obuze trase cu blindatele (tancuri), numeroase lovituri cu aruncătoarele de grenade (AG) şi grenade de mână (ofensive şi defensive)”, se mai menţionează în rechizitoriu.
În opinia procurorilor, acest consum exagerat de muniţie „denotă efectele profunde şi generalizate ale psihozei teroriste ce a existat după data de 22 decembrie, ca urmare a exercitării inducerii în eroare”, populaţia fiind manipulată pentru a fi convinsă că pe teritoriul României se desfăşoară un adevărat război.
Peste 4.500 de dosare penale!
„Evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetarii în 4.544 de dosare penale. Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti a efectuat cercetarea în 1244 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi în 17 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj în 317 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara în 169 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel în 233 dosare şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare în 2564 dosare.
În 1.882 de dosare s-a optat pentru netrimiterea în judecată
Raportat la gradul de complexitate al unor cauze, o parte dintre dosarele instrumentate iniţial de către parchetele militare de pe lângă tribunalele militare Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara, au fost declinate în favoarea parchetelor militare ierarhic superioare, respectiv preluate de către acestea, în principal de către Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În 1.882 de dosare, constatându-se existenţa unor cauze care au împiedicat punerea în mişcare a acţiunii penale au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată.
Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.
Volumul I al rechizitoriului conține „istoricul” primelor zile ale Revoluției din 1989 și evenimentele care au urmat, precum și cererile procurorilor în ceea ce îi privește pe inculpați.
Adina Silav