Foștii miniștri Codruț Șereș și Zsolt Nagy au fost condamnați, marți, de magistrații Curții Supreme, la închisoare cu executare în dosarul „Privatizări strategice”.
Astfel, Codruț Șereș a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare pentru o faptă de trădare și aderare la grup criminal organizat transfrontalier. Pentru ce-a doua faptă de trădare de care a fost acuzat de procurorii DIICOT, fostul ministru a economiei a fost achitat, unul dintre cei trei judecători din complet formulând însă opinie separată.
În același timp, fostul ministru al comunicațiilor Zsolt Nagy a fost condamnat la cinci de închisoare cu executare.
În același dosar, Vadim Benyatov Don a fost condamnat la 10 de ani de închisoare pentru spionaj și inițiere de grup criminal organizat transfrontalier. Cea mai mare pedeapsă a primit-o consultantul internațional Stamen Stanchev – 11 ani de închisoare.
Alți inculpați în cauză: Michal Susak a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru complicitate la spionaj și aderare la grup criminal organizat transfrontalier; Mircea Flore – 9 ani și 6 luni de închisoare cu executare; Mihai Dorinel Mucea – 6 ani de închisoare pentru trădare și aderare la grup criminal organizat; Mustafa Oral – 5 ani de închisoare; Radu Donciu – 7 ani de închisoare pentru trădare și aderare la grup criminal organizat; Gabor Kerekes – cinci ani de închisoare cu executare.
Decizia de marți a instanței nu este însă definitivă și poate fi atacată cu recurs la Completul de cinci magistrați al Curții Supreme.
Procesul „privatizărilor strategice” a început pe 20 aprilie 2007, doar acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Stanchev, Mucea şi Donciu fiind trimişi în judecată pe 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.
Anterior emiterii actului de sesizare a instanţei de judecată, prin ordonanţa din 4 aprilie 2007, s-a dispus disjungerea cauzei privindu-i pe foștii miniștri Codruț Şereş şi Zsolt Nagy şi formarea unui dosar separat, pentru care a fost sesizată comisia competentă să acorde avizul pentru cercetarea celor doi demnitari.
Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată pe 13 septembrie 2007 de procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului. Potrivit anchetatorilor, Benyatov ar fi făcut parte din grupul infracţional cu caracter transnaţional şi spionaj economic, alături de consultantul internaţional Stamen Stanchev şi de foştii funcţionari ministeriali Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu. Procurorii considerau că Benyatov ar fi valorificat informaţiile obţinute de la ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat, utilizându-le atât cu prilejul întâlnirilor oficiale în procesele de negociere, cât şi în cadru extra-oficial cu Dorinel Mucea, Radu Donciu, precum şi cu foştii miniştri Zsolt Nagy şi Codruţ Sereş.
Potrivit documentelor din dosar, „Vadim Benyatov ar fi iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat extern (organizaţie) format din Stamen Stanchev şi la care au aderat şi Susak Michal şi Mustafa Oral”. Potrivit procurorilor, grupul – concentrat pe obţinerea de date şi informaţii secrete referitoare la privatizarea unor societăţi strategice româneşti din domeniu energetic şi de comunicaţii – ar fi fost sprijinit de Mucea şi Donciu.
Pe 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Ioan Codruţ Şereş, fost ministru al economiei, și pe Zsolt Nagy, fost ministru al comunicaţiilor, alături de Gabor Kerekeş, Mircea Călin Flore – senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez – Michal Susak, cetăţean ceh, şi Mustafa Oral, cetăţean turc. Procesul acestora a început pe 11 mai 2009, la Curtea Supremă.
Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Codruţ Şereş este acuzat şi de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak şi Mircea Călin Flore s-a reţinut şi comiterea infracţiunii de complicitate la spionaj.
Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-a reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a Romaero S.A. Bucureşti şi Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanţă în vederea privatizării S.N. Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării C.N. Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.
Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Curții Supreme.
Cristi Ciupercă