De abia promovat în Guvernul Dăncilă pe post de ministru al Economiei, baronul PSD de Giurgiu, Niculae Bădălău, va avea ceva emoții săptămâna aceasta când ar trebui să ajungă în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Omul de afaceri libanez Elias EL Khoury, unul din foștii acționari controversați de la Avicola Mihăilești, cere judecătorilor Curții Supreme să redeschidă dosarul penal în care a fost urmărit penal actualul ministru Bădălău.
Plângerea făcută de El Khoury a primit termen chiar marți, 4 decembrie. În primă fază omul de afaceri libanez ceruse același lucru încă din luna iulie a acestui an dar plângerea fuseseră depusă la Tribunalul Giurgiu.
Pe 26 septembrie, judecătorii de la Tribunalul Giurgiu au declinat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție, ținând cont că la acel moment avea cel puțin calitatea de senator care atrăgea competența Curții Supreme.
”În baza art.47 al.1 C.p.p. rap. la art.40 al.1 lit.a C.p.p. cu referire la art.340 al.1 lit.a C.p.p. şi art.50 C.p.p., declină competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul EL KHOURY ELIAS, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În baza art.275 alin.3 C.P.P., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26.09.2018”, se preciează în decizia Tribunalului Giurgiu.
Elias El Khoury este unul din oamenii de afaceri libanezi anchetați de DNA în dosarul demarat pe 28 octombrie 2013, dosar despre care DNA spunea că vizează activitatea infracțională a peste 100 societăți comerciale românești și străine din industria cărnii de pui. De la acest dosar lui Bădălău i s-a tras și porecla de ”Baronul Ficățel”.
Mai exact, pe 28 octombrie 2013 DNA anunța că procurorii au dispus începerea urmării penale faţă de Niculae Bădălău, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă, raportat la faptul că ar fi apărat interesele unei societăţi comerciale implicate în circuitul financiar fraudulos prin demersuri făcute atât la nivelul conducerii Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF), cât şi pe lângă persoane cu funcții în instituțiile de stat din județul Giurgiu (prefectură, conducerea Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA).
Potrivit DNA, din rezoluția de începere a urmăririi penale a rezultat faptul că există date şi indicii temeinice potrivit cărora societatea comercială prezentă în circuitul evazionist, în favoarea căreia a intervenit învinuitul Bădălău, a primit de la APIA suma de 2.778.000 lei care a fost folosită de societatea implicată în circuitul evazionist şi nu în scopul pentru care banii fuseseră alocaţi.
De asemenea, în cursul anului 2013, la solicitarea învinuitului Bădălău, societatea comercială implicată în circuitul evazionist i-a pus la dispoziţie, cu titlu gratuit, produse alimentare pentru un eveniment organizat la restaurantul său.
În aceeaşi perioadă, Niculae Bădălău ar fi făcut demersuri pentru angajarea fictivă a unei angajate de la cabinetul său senatorial la una din societăţile comerciale implicate în circuitul evazionist. Astfel, deşi aceasta nu a desfășurat nicio activitate în cadrul societăţii comerciale implicate în circuitul evazionist, a figurat mai mult timp ca angajată şi a încasat sume de bani pentru o activitate neefectuată.
De la momentul începerii urmăririi penale dosarul lui Bădălău a intrat într-un con total de umbră, procurorii DNA lăsând impresia că l-au uitat într-un sertar până l-au închis.
Cristi Ciupercă