Curtea de Apel Constanța a respins, marți, cererea – formulată de părinții copiilor maltratați la grădinița “Micul Regat”, supranumită “Grădinița groazei” și de avocați – de strămutare a procesului în care educatoarele sunt judecate pentru purtare abuzivă. Decizia de marți survine celei prin care a fost respinsă și cererea de recuzare a judecătorului Alexandru Arhip, care a insistat să-i audieze pe micuții, cu vârste cuprinse între 5 și 7 ani, cu mandate de aducere, în ciuda anchetei deschise de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și a opoziției psihologilor și specialiștilor Direcției pentru Protecția Copilului.
La termenul de marți, părinții copiilor au depus ca probe transcriptul conferinței de presă susținută, în apărarea judecătorului Arhip, de vicepreședintele Judecătoriei Constanța, dar și comunicatul de presă transmis de CSM privind sesizarea Inspecției Judiciare în cazul magistratului care a emis mandate de aducere pe numele copiilor, dispunând ca aceștia să fie ridicați de acasă de jandarmi pentru a fi audiați în instanță. Detalii despre care apărătorii famiilor micuților au arătat că demonstrează cum este afectată imparțialitatea întregii instanțe, mai ales că – au susținut aceștia – vicepreședintele Judecătoriei Constanța, Alina Gabriela Jurubița, “s-a antepronuntat și chiar a mințit explicând comportamentul judecătorului de caz (care a emis mandate de aducere pe numele copiilor victime ale agresiunilor într-o gradiniță) prin faptul că „prin propriile simțiri” voia să verifice dacă au fost agresați copiii și ce sechele le-au fost lăsate.
“Se țipa la martori și la avocați, iar judecătorul doar râdea la circul pe care-l permitea în sală. Faptul că toate aceste comportamente au fost apărate de vicepreședintele Judecătoriei arată că nu beneficiem de imparțialitate”, au explicat părinții copiilor în fața instanței.
„Eu am invocat două motive. Pe de o parte lipsa de imparțialitate a magistratului care instrumentează dosarul, pe de alta – lipsa de imparțialitate a întregii instanțe. (…)Preferam să vedem la finalul procesului, să aflăm din soluție, nu să fie atât de vădită lipsa imparțialității. Judecătorul a preluat ca pe o situație personală această cauză. Și nu poate să fie altfel, câtă vreme are două acțiuni disciplinare. În momentul în care domnul judecător a uitat să pună în discuție măsuri preventive este clar și fără să existe interpretări că va avea o acțiune disciplinară cu un efect și cu un rezultat concret. Omiterea punerii în discuție a arestării prevenive arată un interes personal, pe care eu nu pot să-l calific acum. A doua vizează o altă omisiune, a unei părți civile care a fost lăsată doar ca martor în dosar – inacțiuni și atitudini vădite în favoarea inculpatelor. O altă omisiune se referă la validarea imaginilor, acțiune pe care instanța a ignorat-o, ascunzând practic acte din dosar, lăsând la o parte solicitarea INEC de a fi puse la dispoziție imaginile în original și care a condus la o expertiză neconformă. A culminat cu dispunerea audierii, în sala de judecată, cu mandate de aducere, a unor copii care nu doar că nu au discernământ, dar nici nu pot fi constrânși să fie audiați. Deși la dosar există 7 opinii ale unor psihologi, domnul judecător a spus că el este legea și știe cum să o aplice”, a susținut, în pledoaria sa, și avocatul Viorel Mocanu, care a intrat “pro bono” în această cauză.
Apărătorul a arătat că pe niciunul dintre părinți nu-l intersează și nu-l bucură sa fie sancționat acest judecător. Viorel Mocanu a calificat, însă, comportamentul magistratului drept “un afront față de părți, petenți azi, care sunt victime într-un proces penal în care sperau să fie aflat adevărul și să fie pedepsiți cei care au greșit, au încălcat legea”.
„În momentul în care s-au dispus aceste măsuri (aducerea cu mandat la instanță a copiilor), a existat și un protest, pentru că și mediatizarea excesivă s-a făcut doar din momentul în care judecătorul a insistat cu această manieră. Spun manieră, pentru că mandatele emise sunt însoțite de percheziție. Ce e mai importat? Să-i umilim pe acești copii? (…)Jurisprudența CEDO ne arată că singurul remediu este strămutarea. Astăzi faceți un filtru obiectiv, nu doar subiectiv asupra celor învederate: respingerea nejustificată a unor cereri, ostilitatea și intimidarea participanților și tolerarea unor nereguli grave de procedură. Știți, o hotărâre judecătorească poare fi retractată, este casabilă. Nu același remediu au și efectele psihologice asupra aunor copii de 4-7 ani, pe care domnul judecător îi cere supuși uni tir de întrebări, îi vrea în sala de judecată, retrăind spaimele pe care inculpatele le-au generat deja”, și-a încheiat pledoaria Viorel Mocanu.
După ce și procurorul – fără niciun argument, însă- a susținut respingerea cererii părinților ca “nefondată”, instanța a hotărât ca dosarul să fie judecat în continuare de magistratul Alexandru Arhip.
R.D.