Ordonanța de clasare dispusă de procurorii DNA în dosarul DIPI 2 scoate a iveală o asemănare din prisma metodelor de lucru și chiar a nivelului de cunoaștere a legii dintre procuroarea care a instrumentat cauza, Florentina Mirică, și procurorul general Augustin Lazăr.
Fosta procuroare anticorupție Florentina Mirică a încercat să-l trimită în judecată pe fostul ministru de interne, Petre Tobă, pentru favorizarea infractorului, acuzat fiind că refuză să declasifice documente utile anchetei în dosarul DIPI 1. Aceeași poziție a avut-o și procurorul general Augustin Lazăr care a insistat la ministrul Carmen Dan să declasifice documente necesare în investigația privind intervenția jandarmilor la protestul din 10 august.
La sfârșitul lunii septembrie, Parchetul General susținea că declasificarea documentelor din dosarul violenţelor la mitingul din 10 august este necesară pentru ca acestea să fie depuse la dosar şi să poată fi consultate de părţi, subiecţi procesuali şi avocaţii acestora. „Declasificarea anumitor documente este necesară în vederea asigurării caracterului echitabil al urmăririi penale, precum şi pentru respectarea dreptului la apărare al părţilor şi subiecţilor procesuali principali. În acest sens, documentele trebuie declasificate pentru a putea fi depuse la dosarul cauzei şi consultate de către părţi, subiecţi procesuali şi avocaţii acestora, doar în acest mod putându-se da eficienţă principiului egalităţii armelor şi aflării adevărului”, anunța Parchetul General, printr-un comunicat de presă.
Carmen Dan declara, la acea vreme, că solicitarea procurorului general privind declasificarea documentelor din dosarul violenţelor din 10 august este analizată de o comisie din cadrul MAI, care va decide cu privire la declasificarea parţială a datelor. Dan a subliniat că nu ministrul dispune declasificarea datelor.
„Procurorul general tot cere. Nicio problemă, poate să ceară, noi vom răspunde de fiecare dată. Am mai spus că nu a fost nicio cerere a parchetului care să fie amânată sau care să întâmpine greutăţi din partea Ministerului. Am expus demersurile făcute, să nu ne acuze nimeni că îngreunăm ancheta. Referitor la declasificare, cred că e îndeajuns să ne uităm în Codul Penal, unde avem un articol care spune că instanţa e cea care decide declasificarea, când consideră că informaţiile sunt utile cercetării judiciare şi poate dispune declasificarea totală sau parţială. Noi am expus în explicaţii, care sunt considerentele. Nu sunt documente clasificate de ministru, nu sunt documente pentru care ministrul poate dispune declasificarea”, declara ministrul Carmen Dan.
Procurorii DNA care au clasat dosarul DIPI 2 explică, și pe înțelesul lui Augustin Lazăr, condițiile în care se declasifică anumite documente și de ce nu poate fi acuzat ministrul pentru favorizarea făptuitorului.
Decizia 21/2018 a Curții Constituționale prevede că hotărârea de a refuza accesul la informații clasificate aparține întotdeauna unui judecător, iar restrângerea dreptului privind accesul la informații poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sau siguranța națională, judecătorul hotărând în cazul în care informațiile clasificate sunt indispensabile aflării adevărului.
„Or, dispozițiile art. 352 alin 11 și 12 din Cpp se aplică numai în faza de judecată, în faza de urmărire penală neexistând nicio prevedre legală prin care emitentul unui document clasificat să fie obligat să procedeze la declasificare”, arată procurorii în ordonanța de clasare a dosarului în care Petre Tobă era acuzat de favorizarea făptuitorului.
În același document se precizează că „se desprinde concluzia neechivocă conform căreia refuzul de declasificare și, cu atât mai puțin, «declanșarea procedurii de declasificare a înscrisurilor reținute ca mijloace de probă» nu se pot înscrie în tipicitatea laturii obiective a infracțiunii de favorizare a făptuitorului”.
Articolul 20 alineat 3 și articolul 21 din HG 585/2002 prevăd că „emitenții documentelor secrete de stat vor evalua periodic necesitatea menținerii în nivelurile de secretizare acordate anterior și vor prezenta împuterniciților și funcționarilor superiori abilitați prin lege să atribuie niveluri de secretizare, propuneri în consecință” și „ori de câte ori este posibil, emitentul unui document clasificat trebuie să precizeze dacă acesta poate fi declasificat ori trecut la un nivel inferior de secretizare”. În aceste condiții, procurorii arată că „inculpatului nu îi poate fi reținută această încălcare a legii, întrucât, pe de-o parte, din conținutul adresei ministrului de interne rezultă că, după efectuarea demersurilor către Administrația Prezidențială – Departamentul Securității Naționale și DIPI, acesta a refuzat declasificarea înscrisurilor solicitate, iar, pe de altă parte, pentru că aceste demersuri nu pot fi considerate ca fiind situate în afara oricărei evaluări sau a precizărilor că un document clasificat poate fi declasificat sau trecut la un nivel inferior de secretizare, ci, dimpotrivă, cu atât mai mult cu cât dispozițiile legale prevăd o posibilitate, și nu o obligație”.
Andi Topală