Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au amânat, joi, pentru 23 noiembrie, pronunțarea asupra cererii președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului, prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman.
„Nu am cerut niciun fel de explicații, nici informații suplimentare, ci pur și simplu o analiză mai aprofundată a datelor care sunt deja în dosar, inclusiv cu privire la punctele de vedere susținute astăzi în ședință. (…)Opinia Curții Constituționale o veți afla pe data de 23 noiembrie.(…) Bineînțeles că cei doi judecători care au lipsit astăzi nu vor participa la dezbateri data viitoare”, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul ședinței, potrivit Agerpres.
Întrebat dacă practica judiciară existentă deja în materie poate constitui un factor important în decizia viitoare, el a spus că judecătorii Curții se iau după Constituție, după practica acesteia, și că nu elimină niciodată hotărârile pe care le dau instanțele judecătorești dacă ele le sunt necesare cauzei și îi pot influența.
Întrebat dacă decizia dată în cazul OUG 13/2017 poate fi considerată un precedent, șeful CCR a precizat: „Nu poate fi considerată niciun precedent, dacă ea nu are relevanță exactă. Deci, de la caz la caz noi apreciem în ce măsură și cât o decizie a noastră anterioară se potrivește cu cauza pe care noi o analizăm acum”.
Curtea Constituțională a României a discutat joi cererea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, de a se constata conflictul juridic între Guvern și DNA ca urmare a cercetării privind legalitatea hotărârilor Executivului prin care părți din insula Belina și brațul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a județului Teleorman
Ministrul justiției, Tudorel Toader, a arătat, joi, în ședința CCR, că DNA nu are competența de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susținând, pe de altă parte, că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal.
„După știința mea, din cele aproape 1.000 de infracțiuni câte găsim (…) în partea specială a Codului și în legile speciale, nu avem nicio infracțiune care să constea în fapta Guvernului de a adopta o hotărâre de Guvern, un act normativ cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracțiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competența, abilitatea legală, constituțională să ancheteze. (…) Substanța conflictului juridic de natură constituțională rezultă din această competență a DNA-ului, a Ministerului Public. Când el se vede în fața unei posibile hotărâri de Guvern adoptată în condiții de nelegalitate, poate DNA-ul să verifice legalitatea hotărârilor de guvern (…)? Convingerea noastră este că nu, jurisprudența Curții este în același sens, legea specială statuează în aceeași direcție”, a spus Toader.
Potrivit acestuia, competența de apreciere a legalității hotărârii de Guvern este „o competență exclusivă a instanței de contencios”.
Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat, în expunerea sa, că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal.
„Vă rugăm să constatați faptul că nu există niciun conflict juridic de natură constituțională (…) pentru simplu fapt că procurorul efectuează o cercetare penală potrivit atributului constituțional. (…) Nu poți să impui unui procuror unde să facă anchetă și unde să nu facă anchetă. (…) Lăsați instanța de judecată să se pronunțe dacă este sesizată în mod legal, dacă s-au administrat probe în mod loial, dacă s-a încercat să se afle adevărul, cu respectarea (…) dreptului la un proces echitabil”, a mai spus procurorul.
Simona Ricu a arătat că procurorul are obligativitatea de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-și exercite acest rol constituțional. Totodată, reprezentantul DNA a spus că nu crede că rolul CCR este acela „de a exonera răspunderea penală a funcționarilor cu rang înalt”.
R.D.