Dosarul bancherilor. Escrocii apelau la consilierul prezidențial Adrian Rădulescu pentru credite agricole și alte favoruri

• Conform procurorilor, Adrian Rădulescu a negat orice altă conexiune cu membrii reţelei, lucru care n-ar corespunde în totalitate adevărului

Numele consilierului prezidenţial Adrian Rădulescu, creditele de la CEC şi Călăraşiul reapar într-un context de această dată penal. Fostul secretar de stat din Ministerul Agriculturii are calitate de martor în celebrul dosar al bancherilor privind modul în care o reţea de escroci a obţinut ilegal credite de la mai multe bănci, inclusiv de la CEC.

Conform unui rechizitoriu de peste 2.600 de pagini, Adrian Rădulescu i-a consiliat pe „pretinşii agricultori” cu privire la demersurile pe care le pot face pentru a obţine garanţii pentru credite şi fonduri europene. Cu toate acestea, numele lui Adrian Rădulescu se regăseşte invocat în numeroase interceptări ca fiind personajul care conducea „fabrica” de credite pentru agricultură. Un funcţionar de la CEC Bank s-a îngrozit când a văzut că administratorul din acte al unei firme fantomă care a beneficiat de un important credit agricol era o ţigancă cu fuste şi codiţe internată la Spitalul 9. A completat totuşi formalităţile pentru creditare. Rechizitoriul este plin de nume grele din mediul bancar, din politică şi afaceri şi arată cât de slab pregătiţi şi impresionabili sunt angajaţii din bănci şi ministere atunci când vine vorba de pile.

Dosarul instrumentat de DIICOT se referă la modul în care un grup organizat din 50 de persoane a reuşit să infiltreze cea mai mare parte a sistemului bancar. Unul dintre beneficiari este membru în primul Parlament al României, Mihai Toader Sîntu, ale cărui relaţii din instituţii s-au intersectat cu cele ale fostului general DIE Dragoş Diaconescu, care va fi judecat pentru sprijinirea grupării contra unor comisioane din creditele obţinute pe relaţiile sale. În acelaşi dosar a fost trimis în judecată vicepreşedintele BRD Claudiu Cercel Duca, în timp ce Adrian Lisandru, director în BRD, şi Aurel Şaramet, fost preşedinte FNGCIMM, sunt cercetaţi în continuare de DIICOT într-un dosar separat.

Cât îl priveşte pe Sîntu, acesta a devenit acţionarul unei firme fantomă, SC Ancuţa SRL, deja beneficiară a unor credite pe acte false, pentru care a apelat pe rând la doi secretari de stat de la Agricultură din acea vreme (Tzancos Barna şi Adrian Rădulescu) şi la vicepreşedintele CEC Bank, Mihaela Popa. O parte dintre cei care au oferit consultanţă reţelei de escroci au rămas martori, pentru alţii, ancheta continuă. Escrocii au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT în Ajunul Crăciunului.

Ştiu că pentru creditul de la BCR, Iordache (consultantul – n.r.) a primit o sumă de bani, în jur de 40.000 euro. Nu mai ştiu exact cine i-a dat-o, cred că înţelegerea a fost ca Ruse Daniel să-i dea jumătate, iar Mihai Stan jumătate.
Ioana Vasile este mâna dreaptă a lui Toncea Veronica (n.r. director FNGCR). Am cunoscut-o când am fost cu Sîntu la Fondul de Garantare a Creditului Rural.
Pentru obţinerea licenţei Toncea Veronica şi Rădulescu Adrian ne-au explicat ce trebuie făcut, vorbesc de licenţa pentru SC Ancuţa SRL. Toate relaţiile erau ale lui Sîntu

Stanciu Iulian
Declaraţie de inculpat

În perioada în care am îndeplinit funcţia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (2010-2012) am fost contactat de dl. Tudoroiu Marin în legătură cu o problemă legată de certificatele de depozit de cereale şi garanţiile emise pe baza acestora de către Fondul de Garantare al Creditului Rural.
Întrucât în calitatea mea de secretar de stat nu aveam atribuţii pe această problemă şi nu cunoşteam procedurile privind certificatele de depozit, l-am îndreptat pe Tudoroiu către colegul meu secretarul de stat responsabil de direcţia de specialitate implicată, dl. Rădulescu Adrian. Domnul Tudoroiu Marin a revenit de mai multe ori la minister pentru a rezolvarea problemelor, contactându-mă atât personal cât şi prin telefon

Barna Tanczos
declarație martor

Martorul Rădulescu Adrian îl recunoaște de pe planșa foto pe MIHAI STAN ca fiind un bărbat ce s-a prezentat la Ministerul Agriculturii spunând că se ocupă cu comerțul cu cereale în județul Călărași și că este interesat de procesul prin care se pot obține certificatele de dopozit.

Rechizitoriul DIICOT

DE LA MINISTER, LA BANCĂ

Cu referire la SC Ancuţa SRL declar că în cursul anului 2010 am fost contactată de numitul Sîntu Ion, care a solicitat o întâlnire în vederea obţinerii unei linii de credit. Nu îmi amintesc la recomandarea cui a venit acest domn.

Fac menţiunea că îl cunosc pe domnul Marinel Burduja fiind coleg de peste 30 de ani (BRCE, Raiffeisen Bank) și cu domnul Valeriu Tabără, am avut relaţii doar instituţionale.

Cu ocazia întâlnirii Ion Sîntu s-a arătat interesat de o linie de credit, au fost discuţii legate de eligibilitatea societăţii (garanţii, cifră de afaceri, profit), d-nul Sîntu era în cunoştinţă de cauză, dându-mi impresia că este reprezentantul societăţii. Menţionez că mi-a lăsat o carte de vizită, senator sau deputat, pe care o voi înainta organelor de cercetare dacă o găsesc. Mi-a spus că pentru garantarea creditului intră cash colateral şi scrisoare de garanţie de la FNGCIMM. Clientul a fost trimis la SMB la dna Manuela Alexandrescu – director adjunct, în vederea efectuării analizei deschiderii de cont, conform normelor interne.

Manuela Alexandrescu nu m-a anunţat de mersul acestui dosar de credit, dar în mod cert a fost analizat şi înaintat comitetului de credit din Centrala CEC Bank, din care fac parte în calitate de membru.

Îmi amintesc că a revenit Sîntu Ion în toamna anului 2011 sau începutul anului 2012 şi mi-a prezentat situaţia familială (divorţ, copii bolnavi) solicitându-mi să analizăm o reeşalonare a creditului. I-am solicitat să discute cu colegii mei de la SMB. Menţionez că era foarte insistent în telefoane, sunând de mai multe ori pe mobilul meu sau prin secretariatul cabinetului

Mihaela Popa
vicepreședinte CEC

Îl cunosc pe SÎNTU IONUŢ din 1990 (primul Parlament). Nu am avut nici un fel de relaţii cu acest cetăţean. A fost foarte insistent cu mine încercând de fiecare dată când era în Bucureşti să sune sau să treacă pe la bancă. În 2010 eram prim vicepreşedinte al băncii Raiffeisen Bank şi am fost vizitat de SÎNTU la sediul băncii, unde din câte îmi amintesc era însoţit de 2 persoane (din care una era mai în vârstă).

Nu au fost primiţi în birou şi de analizarea cazului l-am desemnat pe CLAUDIU NICULAE aflat în subordinea Direcţiei de produse. Acesta a revenit după un timp, informându-mă că nu avem nici un motiv de a începe si continua relaţia cu firma respectivă.Nu îmi aduc aminte numele societăţii şi cui aparţinea.

Nu îmi amintesc cu exactitate dar cred că erau interesaţi şi de o discuţie pentru finanţare la CEC. În acest context am sunat-o pe MIHAELA POPA, V.P. CEC, rugând-o să le acorde o audienţă.Nu îmi aduc aminte dacă SÎNTU a fost trimis de VALERIU TABĂRĂ

Marinel Burduja
declaraţie

PILELE POLITICE IMPRESIONEAZĂ BANCA

În data de 23.02.2012, la ora 10:04:38, inculpatul Iordache Gabriel discută cu o persoană pe nume ”Irina”angajata a Garanti Bank (notată cu X) următoarele:

„I.G”:-. Am înţeles. Eu eram într-o întâlnire în BCR, scuze pentru ieri că nu puteam vorbi.
X:-. Nu e nici o problemă, nici o problemă.
„I.G”:-. Ok!
X:-. Şi l-aţi întrebat dumneavoastră sau?
„I.G”:-. Nu, nu! Am vorbit foarte puţin, acum dimineaţă cu el că eu sunt puţin ieşit din BUCUREŞTI. De fapt acum ies.
X:-. Aha am înţeles.
„I.G”:-. Sună-l că nu e nici o problemă, sau trimiteţi mail şi vă răspunde la absolut tot.
X:-. Am înţeles, ok! Da dumneavoastră nu ne puteţi ajuta deci nu e o chestiune, mă rog în afară de el şi de tatăl celuilalt acţionar, nu ştiu cine mai….
„I.G”:-. RĂDULESCU mai e, RĂDULESCU e omu care-i ajută cu absolut tot.
X:-. (neinteligibil)
„I.G”:-. Da. RĂDULESCU îi ajută cu absolut toate cele.
X:-. Domnul RĂDULESCU ADRIAN care a fost secretar nu la….
„I.G”:-. Da. Şi care acum este, ce este, senator, deputat ce Dumnezeu e că nici nu ştiu.
X:-. Da cred că e deputat de PIATRA NEAMŢ sau ceva de genu ăsta. (neinteligibil)
„I.G”:-. Mama lui, nu prea le am cu politica.
X:-. Deci ei trei ar fi.. Aha!
„I.G”:-. Exact!
X:-. Am înţeles. Și cel de al doilea, tatăl domnului PETRE ştiţi cumva numele?
„I.G”:-. Nu. Nu.

Interceptare:

I.G.: Eu pe domnul Ruse l-am cunoscut prin cineva din Guvern, să fiu cinstit, care se ocupă tot cu cereale. Dar înainte de relația asta nu l-am cunoscut pe domnul Dan Ruse. Mi se pare un om destul de deschis, dar sunt lucruri care îmi scapă. Și nu îmi place când îmi scapă anumite lucruri. Cert este că sunt în colaps în momentul ăsta.

D.: Da. Am înteles. Dar întrebați-l, ca idee, că mie îmi e jenă după atâta timp. Să îl întreb. Înțelegeți ce vreau să spun. Cu dumneavoastră discut că sunteți consultantul firmei VALFLOR. Despre doamna Costea Sorina știu că este administrator, dar despre Dan Ruse nu știu. Măcar să îmi zică, domne, sunt director general, sunt, nu știu, de marketing. Adică să îmi spuneți dumneavoastră că mie îmi e jenă să îl întreb.

I.G.: Din ce am văzut în actele firmei nu figurează nicăieri.

D.: Aa. Deci nu apare nicăieri.

I.G.: Eu pe Ruse l-am cunoscut prin domnul RĂDULESCU.

D.: Nu știu.. Domnul Rădulescu o fi.. Aa. Domnul Rădulescu din Guv..

I.G.: Exact. Da.

D.: Rădulescu. Stați, că mai are un nume. Marin, nu Marin.

I.G.: Da. Știți despre cine e vorba. Sunt ferm convins. S-a ocupat foarte mult cu cereale. 

D.: Rădulescu Marin. Am zis corect, nu?

I.G.: Da.

D.: Din Guvern, nu?

I.G.: Da. Prin dânsul l-am cunoscut. A zis îl cunosc, e om de omenie. Tu vezi dacă poți să îl ajuți cu ceva.

D.: Am înțeles. Că îmi era cunoscut numele de Rădulescu dar nu mai știam exact Marin, Marian…

(…)

D.: Auziți, dar cu domnul Rădulescu. Rădulescu Marin nu era acționar la ANCUȚA? Dacă îmi aduc eu aminte.

I.G.: A fost.

D.: A fost acționar la ANCUȚA..

I.G.: A fost mai demult, da.

D.: Dar nu demult. Undeva anul trecut. În ianuarie.

I.G.: Nu nu nu. A fost alt acționar pe urmă.

D.: Eu așa știu.

I.G.: Care la rândul lor au vândut și ei societatea către niște moldoveni.

D.: Am înțeles. Dar nu a vândut direct domnul Rădulescu la moldoveni. Că eu așa avusesem impresia. Că dânsul a fost până în ianuarie și după aia a vândut. Dar a fost altcineva.

I.G.: Rădulescu a ridicat ANCUȚA, a făcut tot ce a făcut. A ridicat ANCUȚA și pe urmă a vândut afacerea. Că așa fac toți care sunt băieți deștepți.

Referitor la TONCEA VERONICA arăt că aceasta era directoare la Fondul Rural pentru Investiţii .

La VERONICA TONCEA am ajuns prin intermediul lui VALERIU TABĂRĂ Ministrul Agriculturii la acel moment. M-am prezentat ca fiind MIHAI STANCU , director general la SC ANCUŢA SRL fiind însoţit şi de SINTU IOAN TEODOR.

I-am povestit acesteia că firma noastră se ocupa cu comerţul cu cereale şi că doream să dezvoltăm această afacere sens în care intenţionam să contractăm un credit şi aveam nevoie de garanţii.

VERONICA TONCEA ne-a spus să închiriem un depozit promiţându-ne că ne va ajuta să obţinem licenţa şi ulterior să putem elibera certificate de depozit. În acest sens VERONICA TONCEA l-a sunat pe VELICU, şeful de birou de la „licenţe” cel se ocupa cu documentaţia în vederea obţinerii licenţei cu care am discutat despre actele necesare .

Ulterior, am făcut cunoştinţă şi cu BARNA TANŢOŞ, ministru secretar de stat în Ministerul Agriculturii un bun prieten cu TUDOROIU MARIN. Acesta, ne-a prezentat domnului RĂDULESCU ADRIAN, tot ministru secretar de stat în acelaşi minister .

Toate aceste persoane mai sus menţionate ne-au ajutat să obţinem mai repede licenţa de depozitar, respectiv aproximativ 2 săptămâni.

Fără ajutorul acestor persoane nu cred că am fi putut obţine respectiva  licenţă de depozitar şi certificatele de depozit.

Doamna TONCEA VERONICA ne-a ajutat şi să obţinem credit. Astfel, aceasta a sunat-o pe directoarea economică de la BRD – UNIREA BUCUREŞTI cu care ulterior m-am şi întâlnit împreună cu TUDOROIU MARIN

Mihai Stan
declarație

Demersurile la Ministerul Agriculturii pentru obţinerea licenţei de depozit s-a făcut prin intermediul lui Sîntu care îl cunoştea fie pe ministrul agriculturii Valeriu Tabără, fie pe Rădulescu – secretar de stat.

Precizez că l-am însoţit pe Mihai Stan când a condus funcţionarii C.E.C. la depozitul din Căzăneşti, pentru a le arăta grâul.

Iulian Stanciu
inculpat

Coroborând însă interceptările cu alte probe strânse în anchetă, procurorul DIICOT a concluzionat că Gabriel Iordache, care juca rol de intermediar între bănci şi liderii grupării, a exagerat rolul lui Adrian Rădulescu pentru a-i impresiona pe cei care ar fi trebuit să acorde credit companiilor controlate de aceştia. Chiar şi aşa, Iordache insistă asupra rolului avut de Adrian Rădulescu chiar şi la un interogatoriu oficial al DIICOT privind schema de acreditare a unei firme fantomă ca depozit de cereale.
ÎNTREBARE: Ce s-a recomandat cu această ocazie a fi RUSE DANIEL în raport cu SC „VALFLOR” SRL
RĂSPUNS: Mie mi-a spus că nu are nicio calitate însă, cu ocazia discuţiilor purtate cu directoarea D-NA PEREANU şi un ofiţer de credit, i s-a relevat faptul că în actele de prezentare a societăţii acesta figurează ca fiind director la societatea respectivă. Doresc să precizez că până la acel moment eu ştiam că RUSE DAN era administratorul acelei societăţi, iar „în spate” se afla un senator pe nume „RĂDULESCU”

Ţiganul de Sinteşti, supărat că Guvernul nu-i mai dă bani după suspendarea lui Traian Băsescu

Chiar şi aşa, firmele escrocilor au beneficiat chiar şi de bani din rezervele guvernamentale, atunci când alte plăţi erau blocate. Acest lucrur este arătat de transcrierea unei discuţii dintre consultantul şi în acelaşi timp un fost director în Ministerul Economiei, Mihai Grigoriu, şi Mihai Stan, aflat pe poziţie de lider al grupării de crimă organizată, deşi era un ţigan analfabet din Sinteşti.

GRIGOROIU: Au trei luni de când nu au făcut nicio plată.
MIHAI STAN: Nicio plată, nu?
GRIGOROIU: Nu. Pe partea cealaltă, că pe asta, aşa, au mai dat.
MIHAI STAN: Aha.
GRIGOROIU: Dar grosul nu l-au dat.
MIHAI STAN: Se aude ceva?
GRIGOROIU: Da. Cică până la sfârşitul lunii ar trebui să înceapă.
MIHAI STAN: Să înceapă, da?
GRIGOROIU: Da. Acum…
MIHAI STAN: …din astea, din rezervele de la guvern, că din altă parte nu au, cred că.
GRIGOROIU: Păi, de acolo, că nu… din altă parte nu ai de unde să iei.
MIHAI STAN: Vai de capul meu!
GRIGOROIU: Că ăştia nu mai dau nimic.
MIHAI STAN: Am înţeles. Ce să mai dea dacă… să ne suspendăm preşedintele, să ne certăm, să ne aia… Merge ţara asta numai cu spatele.

Cu depozite acreditate de Ministerul Economiei, firma una dintre firmele grupării care acţiona pe raza mai multor judeţe, inclusiv în Călăraşi, a devenit eligibilă pentru un credit consistent de la CEC Bank.

La data de 19 iunie 2012 a fost audiat martorul C. Valentin care declara urmatoarele:

Lucrez în cadrul CEC Bank de aproximativ 5 ani şi 2 luni, având în prezent funcţia de analist credite – persoane juridice. Ca urmare a aprobării creditului acordat de către CEC Bank SA societăţii SC Ancuţa SRL şi a plecării în concediu a colegului care a analizat dosarul, dl. Roşu Pavel am preluat dosarul urmând să întocmesc dosarele de credit. Am întocmit aceste contracte și le-am prezentat pentru semnare domnului Tudoroiu, care la data respectivă era împuternicit în relația cu banca din partea S.C. ANCUȚA S.R.L. Am fost apoi împreună cu o altă persoană, pe post de şofer, pe care nu cred că o pot identifica (avea 1.75 m, brunet, ten închis, slăbuţ) să semneze biletul la ordin de doamna Mihai Zivideanca, care era internată la un spital (nu ştiu care deoarece nu cunoşteam Bucureştiul la vremea respectivă). Mihai Zivideanca era asociat unic la SC Ancuţa SRL, am luat contact o singură dată cu această doamnă când a semnat biletul la ordin şi nu cred că o pot identifica, reţin că era îmbrăcată în costum tradițional ţigănesc şi avea codiţe împletite.

Valentin C.
martor

Procurorii DIICOT au identificat un număr de peste 50 de dosare de credit depuse de membri reţelei la diferite instituţii bancare din România, atât pentru persoane juridice cât şi pentru persoane fizice. Suma totală vizată de către grupare a fost de 36.976.780 de euro. Din această sumă, 6.866.505 euro reprezintă prejudiciul creat, fiind vorba de credite acordate şi nerestituite în principal către CEC, BRD şi BCR. Restul din sumă, 30.110.275 de euro reprezintă tentative, unităţile bancare respingând cererile de creditare, întrucât fie au fost notificate de către DIICOT cu privire la intenţiile suspecţilor şi le-au respins astfel solicitările, fie funcţionarii bancari au sesizat natura frauduloasă a demersurilor şi au procedat în consecinţă. Reţeaua punea gaj imobile, terenuri şi ferme din judeţele Călăraşi, Giurgiu şi Ialomiţa.

Maia Constantin