Parchetul militar a declinat la DIICOT dosarul privind mitingul din 10 august pe motiv că ar fi fapte ce ţin de securitatea naţională, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare. Declinarea vine la 11 luni de la violențele jandarmilor din Piața Victoriei. Procurorii DIICOT au solicitat, de la secția parchetelor militare, dosarul privind violențele de la protestul din 10 august 2018, pentru a analiza dacă există posibilitatea reunirii acestei cauze cu cea de la DIICOT în care este cercetată o presupusă lovitură de stat.
Procurorul-șef al DIICOT, Felix Bănilă, a confirmat, pe 26 iunie, pentru MEDIAFAX, că procurorul de caz a cerut de la secția parchetelor militare a Parchetului General dosarul privind violențele din 10 august 2018. Dosarul a fost cerut pentru o scurtă perioadă de timp, pentru a se analiza dacă există posibilitatea ca această cauză să fie reunită cu dosarul de la DIICOT ce vizează cercetări privind o presupusă lovitură de stat.
La Secția parchetelor militare a fost deschis un dosar după violențele din 10 august 2018. La protestul din Piaţa Victoriei, la care au participat mii de oameni, au avut loc mai multe violenţe ce s-au soldat cu zeci de răniţi (protestatari şi jandarmi). În acest dosar au fost puşi sub acuzare Cătălin Sindile şi Sebastian Cucoş, actualul şi fostul şef al Jandarmeriei Române, conducerea Jandarmeriei Bucureşti (Laurenţiu Cazan), dar şi Mihai Dan Chirică, secretar de stat în MAI. Faptele sunt complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.
De asemenea, și la DIICOT a fost deschis un dosar în urma protestului. Concret, Jandarmeria Română a depus plângere la DIICOT în cazul mitingului din 10 august 2018, sesizarea vizând infracţiuni împotriva ordinii constituţionale.
Acţiunile împotriva ordinii constituţionale sunt cuprinse în articolul 397 din Codul Penal, mai exact: „(1) Acţiunea armată întreprinsă în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat se pedepseşte cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Întreprinderea de acţiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.
Andrei Tudor