Insolvenţa Hidroelectrica sub Remus Borza şi contractele de 100 de milioane pentru retehnologizarea hidrocentralelor de pe Dunăre, la DNA
Două dintre dosarele mari ale DIICOT – referitoare la contractele pentru retehnologizarea, dar şi la insolvenţa Hidroelectrica – au ajuns la DNA prin decizia procurorului general al României, Tiberiu Niţu. Motivul ţine de modificarea Codului Penal, infracţiunea de subminare a economiei naţionale pentru care DIICOT avea competenţă exclusivă, trecând la DNA, sub o nouă încadrare: abuz în serviciu şi grup infracţional organizat.
Conflictul de competenţă fusese declanşat în toamna lui 2014 chiar de procurorii anticorupţie care aveau ei înşişi în instrumentare o sesizare a Corpului de control al premierului în care erau verificate şi hotărârile instanţelor pe marginea procedurii de reorganizare a Hidroelectrica, dirijată de avocatul-practician de insolvenţă Remus Borza.
Retehnologizarea care a avariat Hidroelectrica
Sursa Zilei a relatat pe larg detaliile anchetei pornite în 2003, dar care a văzut lumina abia în 2010 prin infirmarea NUP-ului şi punerea sub acuzare a întregii conduceri Hidroelectrica, responsabilităţile pentru prejudiciul uriaş de peste 100 de milioane de euro mergând până în imediata apropiere a fostului ministru Ion Ariton.
Printr-o rezoluţie de 208 pagini, procurorii explică iţele afacerii încheiate de şefii Hidroelectrica, prin negociere directă cu un singur ofertant – compania austro-elveţiană V. A. Tech Escher Wyss. Contractul a fost semnat în 9 noiembrie 2001, dosarul a fost deschis în 2003, iar în 2008, la patru ani după finalizarea termenului de predare a lucrărilor, DIICOT investiga deja posibila comitere a unor infracţiuni de subminare a economiei naţionale.
Deşi lucrările aveau ca termen final de execuţie anul 2004, nici după un deceniu vreun oficial român nu şi-a asumat responsabilitatea de a a semna recepţia, hidrocentralele care susţineau jumătate din capacitatea de producţie a energiei funcţionând în prezent pe baza unor improvizaţii
DIICOT susţine că întregul proces de retehnologizare a grupurilor de producere a energiei din Centralele Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II, mai precis a 6 hidroagregate, a fost unul ilegal. Procurorii susţin că a fost iniţiat fără respectarea legii achiziţiilor publice, lucrările au fost acceptate deşi aveau deficienţe grave, erori de proiectare şi de execuţie la componente vitale ale hidrocentralei, a căror muşamalizare constantă a condus la scoaterea din uz a altor echipamente şi la punerea în pericol a Sistemului Energetic Naţional.
DNA, competent să explice dacă Hidroelectrica a intrat legal în insolvenţă
Din 2014, la DIICOT se verifica şi în ce măsură introducerea în insolvenţă a companiei Hidroelectrica, societate aflată pe profit la acel moment, ar fi afectat economia naţională. Una dintre controversele pe care procurorii anticorupţie sunt nevoiţi, prin rezoluţia procurorului general, să o lămurească, este legată de decizia de intrare în insolvenţă luată de CA, sub bagheta lui Remus Vulpescu.
În ultima jumătate a lui 2014, procurorii DIICOT au mai verificat şi modul în care a fost desemnat Remus Borza administrator judiciar, în condiţiile în care statul putea face măcar o selecţie de oferte, pe piaţă activând mai multe companii de lichidatori cu experienţă în operaţiuni la scară mare.
Pentru Borza, intrarea, ieşirea şi reintrarea în insolvenţă a Hidroelectrica s-a încheiat cu un comision de succes de 2,2 milioane de euro, pe care ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu susţinea că avocatul trebuia să-l returneze, un demers pentru care Sursa Zilei aşteaptă un răspuns oficial de mai multe săptămâni. Practic, procurororii anticorupţie trebuie să lămurească dacă introducerea în insolvenţă a Hidroelectrica a însemnat mai mult decât un motiv pentru denunţarea contractelor cu băieţii deştepţi din energie.
Hidroelectrica s-a aflat timp de un an în insolvenţă, în perioada 20 iunie 2012- 26 iunie 2013. Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa unui judecător trimis în judecată de DNA pentru luare de mită, a decis că Hidroelectrica a trecut prin toate procedurile necesare pentru a ieşi din insolvenţă. Remus Borza a încasat rapid comisionul de succes, peste cele 50.000 de euro primite lunar pentru administrarea specială a companiei de stat. Prin decizia Curţii de Apel Bucureşti, Hidroelectrica a reintrat în insolvenţă, iar Remus Borza a revenit automat în poziţia de administrator judiciar. Guvernul credea, în primăvara anului trecut, că Hidroelectrica are şanse să iasă din (a doua) insolvenţă până la începutul verii lui 2015.
Mihaela Chiper