DOSAR. Armata română: Între prinț și cerșetor. Episodul 1: Bugetul pentru Apărărea României, calculat de Pristanda

Începutul lui 2024 prinde Armata Română într-un stadiu cu care s-a întâlnit rar din ‘90 încoace: contracte pe bandă rulantă pentru înzestrare, buget (oficial) în creștere și o campanie serioasă de recrutare a personalului militar. Sunt însă acestea de ajuns pentru a întări o Apărare neglijată de cel puțin 30 de ani?

Cheltuielile militare au atins un maxim istoric la nivel mondial în ultimii doi ani. Deloc greu de explicat, războiul din Ucraina a determinat guvernele occidentale să apese și mai tare pedala în cursa înarmării și dezvoltării de tehnică militară. 

Iar România a fost o forță de temut încă din primele săptămâni după izbucnirea războiului din Ucraina, cel puțin la nivel declarativ: președintele Klaus Iohannis a anunțat chiar din martie 2022, adică la o săptămână după izbucnirea războiului din Ucraina, o creștere substanțială a bugetului pentru Apărare, care ar fi urmat să ajungă la 2,5% din Produsul Intern Brut. 

De altfel, Bucureștiul susține că, din 2017 încoace, bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale depășește constant pragul de 2% din PIB. Realitatea, însă, este că bugetul pentru armata română nu a atins acest prag nici măcar de când avem un război la graniță. 

În contextul efervescenței din Apărare, cu contracte pentru înarmare semnate cu giganți mondiali precum Elbit, Rheinmetall și Chrysler Defense, schimbarea conducerii Statului Major al Apărării și planuri ambițioase de angajări în sistem, Sursa Zilei lansează un serial în care analizăm adevăratul stadiu al Armatei Române. Câți bani au fost, de fapt, băgați în Armata Română în ultimii 20 de ani? Sunt avantajoase contractele pe care le semnăm acum sau, la fel ca în trecut, cumpărăm iar aparatură de luptă deja învechită? De ce ultimii ani au adus un val fără precedent de demisii din armată? Cât de puternică este, de fapt, Armata României? 

Începem cu banii. Astăzi, în primul episod al serialului, ne uităm la bugetele reale alocate Apărării din 2000 încoace pentru a înțelege diferența între banii virați efectiv la Apărare și statisticile scriptice cu care ne lăudăm. 

„Cu totul și cu totul nou nivel”

„Suntem în faza în care dotarea Armatei noastre trece în cu totul şi cu totul nou nivel. Încă din 2015 am decis să alocăm 2% din PIB pentru Apărare, din care o mare parte pentru dotare, iar începând din acest an alocăm 2,5% pentru Apărare”, a spus Klaus Iohannis în septembrie 2023, cu ocazia vizitei pe care a făcut-o la Centrul de Instruire „Getica” de la Cincu (județul Brașov). 

De altfel, președintele anunța încă din martie 2022, adică la o săptămână după ce Rusia invadase Ucraina, că România s-a angajat să crească bugetul pentru Apărare la 2,5% din PIB. Calitatea de membru NATO ne cere un prag de 2% pentru bugetul Apărării, pe care toți membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și l-au autoimpus încă din 2006. 

În cei doi ani (și două exerciții bugetare) care au trecut de la izbucnirea războiului în Ucraina, bugetul Armatei Române a arătat astfel: 1,75% din PIB în 2022 (conform datelor NATO, prezentate chiar de secretarul-general Jens Stoltenberg în martie 2023) și 1,8% din PIB în 2023 (calculat pe baza bugetului general consolidat și a proiecțiilor care anunță că PIB nominal la 31 decembrie se ridică la 1.590 miliarde de lei). 

Adică un buget bianual cumulat cu cel puțin 425 de milioane de euro mai mic decât a promis președintele României pentru Apărare la o săptămână după ce tancurile rusești intraseră în Ucraina. 

Oficial, calculele de la București arată că bugetul Ministerului Apărării Naționale a depășit constant pragul de 2% din PIB în ultimii șapte ani. În realitate, aceste cifre sunt contrazise inclusiv de NATO, care arată că România a atins acest prag sporadic și că l-a ratat în 2022, adică anul în care a izbucnit războiul din Ucraina. 

Armata Română rămâne la coada Europei

Cheltuielile militare mondiale au cunoscut o creștere reală de 3,7% în 2022, atingând suma de 2.240 de miliarde de dolari, reprezentând 2,2% din PIB-ul global, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). 2022 a fost al optulea an consecutiv de creștere a cheltuielilor militare la nivel global. 

Deși datele încă nu au fost centralizate la nivel mondial pentru 2023, experții sunt încrezători că bugetele au continuat să crească, atât pe fondul războiului din Ucraina, cât și în contextul tensiunilor accentuate din Marea Chinei de Sud și Orientul Mijlociu, precum și a izbucnirii războiului dintre Israel și Palestina în Gaza. 

SIPRI este un influent think-tank cu sediul la Stockholm, specializat în studiul conflictelor și al armamentului, iar rapoartele sale sunt un etalon în ceea ce privește statisticile militare la nivel mondial. 

Deși în perioada 2013-2022, cheltuielile militare ale României au crescut cu 124%, conform datelor SIPRI, în contextul european din 2021-2022, România se numără printre țările cu cheltuielile militare cele mai modeste.

Oficial, cifrele arată astfel:

În 2021, bugetul pentru Armata Română a fost de 22 de miliarde de lei, adică echivalentul a 5,3 miliarde de dolari la cursul mediu al acelui an. În 2022, Armata Română a avut un buget de 24,3 miliarde de lei, însă suma, deși mai mare față de cea din 2021, a valorat doar echivalentul a 5,18 miliarde de dolari. 

SIPRI indică faptul că bugetul militar al României în 2022 a atins suma de 5,2 miliarde de dolari, reprezentând 1,7% din PIB și înregistrând o scădere de 2,6% față de anul precedent. Practic, scăderea calculată de SIPRI pentru bugetul de Apărare a României este cauzată de deprecierea leului în raport cu dolarul american. 

Iar această scădere a bugetului nu este deloc una scriptică. Deși în termeni absoluți (adică în numărul de miliarde de lei alocate Apărării) bugetul a crescut, valoarea sa reală a scăzut, atunci când luăm în calcul inflația și mai ales deprecierea leului în raport cu dolarul american și euro, adică monedele în care plătim tehnica militară, echipamentele și armamentul pe care le cumpărăm din străinătate. Când suprapunem cele două seturi de cifre, diferența devine și mai evidentă. 

Iar această diferență de metodologie la calcul nu este deloc una nouă pentru oficialii de la București. Exact așa cum Ghiță Pristanda număra steagurile pentru a „da bine la centru” și cum se supraestima recolta la hectar în comunism, bugetul armatei este făcut să crească „din pix”, deși valoarea sa reală nu acoperă promisiunile politice și angajamentele militare pe care ni le-am asumat în cadrul NATO. 

Comparativ, Polonia a alocat 16,6 miliarde de dolari, reprezentând 2,4% din PIB, iar cheltuielile sale militare au crescut cu 11% în intervalul 2013-2022. 

Totuși, doar șapte din cei 30 de aliați NATO au atins obiectivul de a aloca 2% din PIB pentru cheltuielile militare în 2022, cu o țară mai puțin decât în 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, potrivit raportului prezentat de Jens Stoltenberg. 

Aliații, printre care România, Polonia, Lituania și Letonia, au legi naționale sau acorduri politice care prevăd această alocare anuală pentru apărare. Totuși, bugetele de apărare ale acestora s-au bazat pe datele disponibile privind PIB-ul la momentul întocmirii lor, iar între timp, PIB-ul real al unor țări a crescut, generând diferențe semnificative.

Impactul invaziei Rusiei în Ucraina, declanșată în februarie 2022 după ani de creștere a tensiunilor, a determinat țările europene să-și intensifice eforturile pentru consolidarea apărării lor. Cheltuielile militare în Europa au înregistrat o creștere de 13% în 2022. Însă, o serie de țări europene au alocat resurse suplimentare pentru apărare și au planificat achiziții considerabile, ca răspuns la creșterea tensiunilor.

Cât au crescut cheltuielile militare ale Ucrainei

Țări precum Polonia, Olanda și Suedia au înregistrat cele mai mari creșteri ale cheltuielilor militare în ultimul deceniu, stimulate de achiziții semnificative de echipamente militare moderne, precum avionul de luptă american F-35. Un raport recent publicat de SIPRI a evidențiat că importurile de arme în Europa au crescut cu aproape 93% până în 2022, fiind impulsionate de livrările semnificative către Ucraina, care a devenit a treia destinație mondială pentru astfel de achiziții.

Un aspect notabil este creșterea semnificativă a cheltuielilor militare ale Ucrainei în 2022, cu 640%, ajungând la 44 de miliarde de dolari, reprezentând o treime din PIB-ul său. Aceasta este cea mai mare creștere anuală înregistrată în datele SIPRI din 1949, excluzând sumele semnificative de ajutor militar financiar oferit de Occident.

SIPRI estimează că ajutorul militar acordat Ucrainei de către Statele Unite a reprezentat 2,3% din totalul cheltuielilor militare americane în 2022. În ciuda faptului că Statele Unite au fost cel mai mare cheltuitor în domeniul apărării, cheltuielile lor globale au înregistrat o creștere nesemnificativă în termeni reali. În același timp, cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu aproximativ 9,2%, cu toate că SIPRI avertizează cu privire la incertitudinea cifrelor, cauzată de opacitatea din ce în ce mai mare a autorităților cu privire la înarmare și înzestrarea armatelor de la începutul războiului din Ucraina.

Lucie Beraud-Sudreau, director al programului pentru cheltuieli militare și producția de armament din cadrul SIPRI, subliniază că diferența dintre planurile bugetare ale Rusiei și cheltuielile militare efective în 2022 sugerează că invazia Ucrainei a generat costuri semnificativ mai mari decât anticipa Rusia.

În ceea ce privește cheltuielile europene, care au atins 480 de miliarde de dolari în 2022, acestea au înregistrat deja o creștere de peste o treime în ultimii zece ani, iar tendința ar urma să se accelereze în deceniul viitor. Cercetătorii SIPRI sugerează că niveluri de creștere similare cu cele din 2022 ar putea persista timp de mai mulți ani.

Statele Unite au reprezentat 39% din cheltuielile militare globale în 2022. Împreună cu China, clasată pe locul doi cu 13%, acestea reprezintă peste jumătate din investițiile militare mondiale. Rusia (3,9%), India (3,6%) și Arabia Saudită (3,3%) se află la o distanță semnificativă. Regatul Unit se situează pe locul șase în lume, contribuind cu 3,1% din totalul cheltuielilor militare globale, înaintea Germaniei (2,5%) și Franței (2,4%), cifre care includ și donațiile către Ucraina.

Diego Lopes da Silva, cercetător principal al SIPRI, anticipează că bugetele militare în Europa Centrală și de Vest vor continua să crească în anii următori. La nivel global, aceste cheltuieli sunt influențate de conflictul din Ucraina, precum și de tensiunile crescânde și nerezolvate din Asia de Est dintre China, pe de o parte, și Statele Unite și aliații lor asiatici, pe de altă parte, a subliniat pentru AFP, cercetătorul Nan Tian, unul dintre coautorii studiului.

Emanuel Stan