Planul Național de Redresare și Reziliență poate fi modificat și, deci, renegociat. Asta prevede chiar Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului, prin care a fost instituit Mecanismul de Redresare și Reziliență, deși liderii PNL, de la Florin Cîțu și Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, până la purtătorul de cuvânt al partidului, Ionuț Stroe, au ieșit, marți, pe rând să susțină sus și tare că o renegociere este imposibilă și „împotriva interselor noastre, ca stat”.
Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului prin care a fost instituit Mecanismul de Redresare și Rezilienț la nivelul statelor membre UE, îi contrazice. Iată ce prevede documentul la articolul 21 (Modificarea planului de redresare și reziliență al unui stat membru):
(1) În cazul în care planul de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante, nu mai poate fi îndeplinit, în totalitate sau parțial, de către statul membru în cauză ca urmare a unor circumstanțe obiective, statul membru în cauză poate înainta Comisiei o cerere motivată ca aceasta să elaboreze o propunere de modificare sau de înlocuire a deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului prevăzute la articolul 20 alineatele (1) și (3). În acest scop, statul membru poate propune un plan de redresare și reziliență modificat sau un nou plan. Statele membre pot solicita sprijin tehnic pentru pregătirea unei astfel de propuneri în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic.
(2) În cazul în care Comisia consideră că motivele prezentate de statul membru în cauză justifică o modificare a respectivului plan de redresare și reziliență, Comisia evaluează planul de redresare și reziliență nou sau modificat în conformitate cu articolul 19 și elaborează o propunere pentru o nouă decizie de punere în aplicare a Consiliului în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) în termen de două luni de la transmiterea oficială a cererii. Statul membru în cauză și Comisia pot stabili de comun acord să prelungească respectivul termen cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar. Consiliul adoptă noua decizie de punere în aplicare, de regulă, în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii Comisiei.
(3) În cazul în care Comisia consideră că motivele prezentate de statul membru în cauză nu justifică o modificare a respectivului plan de redresare și reziliență, Comisia respinge cererea în termenul menționat la alineatul (2), după ce a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de o lună de la comunicarea concluziilor Comisiei.
Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului poate fi consultat AICI.
În ceea ce privește articolul 21, alineatul 1, circumstanțe obiective pot fi considerate următoarele:
- „bornele de parcurs” nu pot fi îndeplinite din diferite motive (de exemplu, decizia unei instanțe cu privire la stabilirea șomajului, cum a fost cazul Franței);
- realitatea politică care cere ajustări ale planului;
- solicitarea de noi fonduri (exemplu – dacă statul membru nu a solicitat toată suma de care putea beneficia din împrumuturi).
PNL: „PNRR nu poate fi modificat, este împotriva intereselor noastre ca şi stat”
Marți, liderii PNL s-au grăbit să susțină că PNRR nu poate fi modificat și chiar că o renegociere a acestuia ar fi contrară intereselor României.
Astfel, președintele PNL Florin Cîțu a susținut că aşteaptă ca propunerea PSD să fie dezbătută în coaliţie, dar şi ca social-democraţii să primească acordul Comisiei Europene.
„Aştept propunerea în coaliţie, să văd baza pe care se fundamentează. Aştept ca cei de la PSD să aibă acordul Comisiei. Senarii sunt multe (…) În declaraţii publice se pot spune multe şi poţi să optimizezi şi poţi face o agendă politică. Când vine vorba de lucruri concrete, eu încă nu am văzut nimic”, a declarat Cîțu.
La rândul ei, Raluca Turcan, fost ministru al Muncii în Guvernul Cîțu, a criticat cererea unor lideri PSD de renegociere a PNRR pentru a crește ponderea pensiilor în Produsul Intern Brut (PIB) și a calificat-o drept „o perdea de fum, o justificare pentru unii în fața electoratului lor pe care ani la rând l-au amăgit cu promisiuni cinice”.
În fine, PNL a transmis prin vocea purtătorului de cuvânt, Ionuț Stroe, că în acest moment, PNRR nu poate fi modificat şi nici nu există vreun motiv pentru a face acest lucru, fiind împotriva intereselor noastre ca şi stat, dacă am bloca aceste alocări de bani europeni. Liberalul a menţionat că există bani, în acest moment, pentru o eventuală mărire a pensiilor, dacă se doreşte acest lucru şi a vorbit despre reforma pensiilor, care trebuie să aducă toate pensiile pe sistemul de contributivitate.
„În acest moment, PNRR nu poate fi modificat şi nici nu există vreun motiv pentru a face acest lucru. Este, dacă doriţi, din punctul nostru de vedere, o chestiune care este împotriva intereselor noastre ca şi stat”, a spus Stroe care a precizat că o renegociere ar duce la întreruperea exerciţiului bugetar.
Singurul care a admis că o renegociere a PNRR ar fi posibilă, dar a avansat pentru asta anul 2023, a fost premierul Nicolae Ciucă. “De ce 2023? Pentru că la Comisie discuţia a fost în felul următor: haideţi să vedem ce se întâmplă şi ce realizaţi până în anul 2023, să rezulte foarte clar linia pe care urmaţi astfel încât să atingeţi obiectivele şi ţintele din PNRR, dar după ce avem acest bilanţ de etapă să putem să discutăm parte din jaloanele şi ţintele din PNRR, oricum Guvernul este angajat astfel încât să facă această reformă astfel încât românii să poată să beneficieze de venitul cuvenit”, a adăugat Ciucă.
Raluca Dan