Informația apare în referatul procurorilor care au cerut arestarea preventivă a lui Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea la ministerul Dezvoltării
Procurorii DNA subliniază în documentul amintiti că Tudor Breazu este deținătorul domeniilor de internet care conţin numele „Elena Udrea” şi al mai multor mărci pentru diferite mişcări politice asociate cu fostul deputat.
Magistrați Curții de Apel București au admis că Breazu, fostul consilier al ministrului de atunci Elena Udrea știa de operațiunile fictive prin care încasa bani de la firmele abonate la contractele cu MDRT. De exemplu, Breazu a luat un comision de 50.000 de euro pentru consultanță imobiliară.
Serviciile invocate – de consultanţă imobiliară – nu pot justifica plata unui comision de aproape 50.000 de euro în condiţiile în care practica generalizată a agenţiilor imobiliare constă în perceperea unui comision de aproximativ 2% la momentul finalizării unei tranzacţii imobiliare. Cu atât mai puţin s-a justifica plata unei sume de bani atât de mari doar pentru identificarea bunului tranzacţionat, în absenţa oricărei tranzacţii.
Motivare Curtea de Apel București
Procurorii mai susțin că probele strânse arată că finanţarea diferitelor proiecte derulate în perioada respectivă se realiza exclusiv cu aprobarea ministrului Elena Udrea. Iar reprezentanții firmelor care executau lucrările erau, astfel, siguri că plăile se fac la timp.
Din declaraţiile persoanelor audiate în cauză rezultă că aceste împrejurări au dat naştere unei cutume în baza căreia reprezentanţii societăţilor comerciale care primeau finanţări de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului sau de la companii subordonate acestuia „întorceau” un procent de 10% din sumele primite către persoanele cu funcţii de conducere din aceste instituţii.
Motivare Curtea de Apel București
Anchetatorii mai subliniază că pentru a ascunde proveniența banilor și adevărații beneficiari ai șpăgilor din minister, au fost cooptate în aces mecanism persoane din afara instituței publice, persoane care acționau ca intermediari ai circuitelor.
Pentru a îngreuna stabilirea unei legături între firmele care executau lucrările şi beneficiarii faptelor de corupţie, se realizau transferuri repetate, în baza unor operaţiuni fictive de consultanţă, deşi serviciile nu erau în realitate prestate.
Motivare Curtea de Apel București
Marilena Nedelcu