O reformă în cadrul Direcției Naționale Anticorupție pare a fi necesară nu doar la nivelul procurorilor care instrumentează dosare penale, ci și la cei care ocupă alte funcții administrative.
Sursa Zilei a descoperit că unul din principalii subordonați ai procuroarei Elena Grecu, șef al Serviciului Resurse Umane din cadrul DNA, este declarat colaborator al Securității cu acte în regulă și nimeni din conducerea instituției nu a luat vreo măsură.
Este vorba de procurorul Viorica Drexler, cea cunoscută de colegii săi din DNA drept „șefa de facto” a Serviciului Resurse Umane, ținând cont că Grecu era desemnată de fosta conducere a DNA să „lucreze” în mai multe dosare penale.
În 9 iulie 2011, judecătorii Curții de Apel București stabileau: „Admite acțiunea formulată de reclamantul Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), cu sediul în București (…), în contradictoriu cu pârâta Drexler (Bărbulescu) Mihaela Viorica, cu domiciliul în Bucuresti, sector 5 (…). Constata calitatea pârâtei Drexler (Bărbulescu) Mihaela Viorica, născută la data de 10.10.1961, în Constanța, de colaborator al Securității. Cu recurs în 15 zile de la comunicare”.
În 2012, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins contestația Vioricăi Drexler, menținând verdictul de colaborator al Securității.
Contactat de Sursa Zilei, purtătorul de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, nu a răspuns la telefon pentru a ne lămuri dacă cei din conducerea DNA știu de situația procurorului Viorica Drexler.
Înainte de ‘89 procurorul Drexler, fostă Bărbulescu, era farmacistă la un oficiu din Constanța.
CNSAS a descoperit în Arhivele Securității că Viorica Mihaela Drexler, fostă Bărbulescu, a fost recrutată în calitate de colaborator de către Serviciul 14 din cadrul Inspectoratului Județean Constanța, deoarece: ”în cadrul Oficiului Farmaceutic Constanța, avem cuprinse în baza de lucru și în atenție mai multe persoane, (…), semnalate cu relații neoficiale cu cetățeni străini, cu manifestări ostile și intenții de stabilire ilegală în străinătate. Întrucât posibilitatile informative prezente de care dispunem pe lângă aceste elemente sunt insuficiente, (…), se impune recrutarea a noi surse care sa fie angrenate cu sarcini în aceste direcții. În acest sens au fost punctate și verificate mai multe persoane, în urma studiului făcut ajungând la concluzia că numita Drexler Mihaela corespunde scopului propus. (…) în relaltările sale despre unele aspecte negative apărute la nivelul instituției sau despre unele persoane din cadrul Oficiului Farmaceutic despre care a fost intrebata, s-a dovedit a fi sinceră și deosebit de obiectivă, deschisă și fără rezerve. În finalul discuțiilor i s-a luat angajament scris de colaborare cu organele de securitate, de comun acord fixându-i-se numele conspirativ OANA. La aceeași dată, 18.02.1989, a semnat angajament olograf, se arată în documentele din Arhiva Seurității ajunsă la CNSAS”.
Situația procurorului Viorica Drexler este cu atât mai interesantă cu cât judecătorii și procurorii sunt obligați să depună constant declarații pe propria răspundere că nu au colaborat cu Securitatea de după 1989 și nu sunt în prezenți ofițeri ai unui serviciu de informații. Ce fel de declarații o fi mai depus Drexler după anul 2012 când Curtea Supremă stabilea definitiv verdictul dat ei de colaborator al Securității?
Interesant este că, spre exemplu, în 2016, Parchetul General dispunea trimiterea în judecată a procurorului Iulian Preda, la acel moment la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pătârlagele, pentru mai multe falsuri. Preda a participat și câștigat concursul pentu șefia Parchetului de pe lângă Judecătoria Tîrgoviște. În cadrul procedurii de concurs Preda a depus declarații pe propria răspundere că a nu a fost colaborator al Securității. Declarațiile pe propria răspundere date de Preda s-au dovedit a fi false pentru că în urma verificărilor făcute de CNSAS judecătorii de la Curtea de Apel București au stabilit că procurorul Preda a fost oficial al Securității.
Cristi Ciupercă