DNA cere arestarea lui Toni Greblă. Sute de struți și capre au dispărut de la fermă înainte de percheziții

Judecătorul constituțional este acuzat de trafic de influență și constituire de grup criminal organizat

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au cerut, marți, Senatului, aviz pentru reținerea și arestarea judecătorului constituțional Toni Greblă, pus sub acuzare pe 22 ianuarie pentru trafic de influență și constituire de grup criminal organizat.

Printre motivele de arestare formulate de anchetatori, care au extins investigațiile în acest caz, se numără și desfășurarea de operațiuni financiar-comerciale, incompatibile cu funcția de judecător CCR, respectiv, fost parlamentar.  Una dintre declarațiile care i-au convins pe procurori este cea dată, marți, la DNA, de primarul comunei Telești (Gorj), de care aparține satul Buduhala, unde Toni Greblă susținea că deține „o mică gospodărie agricolă”.

200 de struți și 126 de capre, date în urmărire

În documentele Primăriei Telești însă, proprietarii domeniului „Prieteni” – care se întinde pe un deal, la un kilometru distanță de Buduhala (zonă defavorizată – n.r.) – figurează cu o fermă cu 200 de struți, 200 de rațe și 126 de capre, majoritatea importate din Franța. Procurorii suspectează că animalele au dispărut din fermă cu doar câteva zile înainte de perchezițiile făcute pe 22 ianuarie, deoarece, susțin achetatorii, Toni Greblă le-a mutat sau le-a ascuns, deoarece știa de ancheta care-l vizează.

DNA a extins acuzațiile și pe baza contractului încheiat de Greblă cu societatea care-i administra ferma, din care rezultă cât profit a obținut judecătorul CCR de pe urma animalelor în 2014, profit la care se adaugă și subvențiile încasate de la APIA.

Conform contractului, datat 21.01.2015, plata obligaţiilor constau în: redevenţă negociată de 1.000 euro pe an, la care se adaugă câte 30% pe fiecare an de exploatare; la cele 100 de capre oferite spre exploatare urmau să se adauge câte 30% pe fiecare an de exploatare din rândul puilor rezultaţi animale care, la rândul lor, urmau a fi exploatate până la expirarea contractului, 31.12.2015; 250 kg de brânză pe an; jumătate din subvenţia APIA încasată anual de S.C. GARDENA RIVER S.R.L. (societatea care administra ferma – n.r.) ş.a.

Din anchetă a mai rezultat faptul că, până la încheierea contractului de întreţinere, îngrijire şi exploatare a acestor animale, GRECU GHEORGHE (administratorul fermei – n.r.) a  beneficiat, în perioada de 2012-2013, de subvenţia APIA.

Din înscrisurile de la dosar rezultă că ferma agricolă din com. Teleşti, satul Buduhala, se află pe un teren obţinut în baza unor acte de proprietate (titlul de proprietate 101601/10.11.1992, Hotărârea nr.161/14.09.1992) pe numele numitei TĂNĂSESCU VIORICA – soacra lui TONI GREBLĂ –, care au fost semnate de către TONI GREBLĂ, în calitate de prefect al jud. Gorj la acea dată şi respectiv, de preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

referat Direcția Națională Anticorupție

Partenerul lui Greblă la ferma de struți, jucător pe piața de energie

Toni Greblă l-a avut ca partener în afacerea cu struții și caprele de  import pe unul dintre cei mai mari jucători din piața de energie, Mihai Prundianu. Deși figurează asociați 50%-50% într-un acord de parteneriat din 2010, Prundianu este cel care a investit aproape 400 de mii de lei în construcții și achiziția unor aminale costisitoare.

– Cele două părţi convin să pună în comun bani, mijloace şi muncă pentru realizarea unei exploataţii agricole de creştere şi valorificare a struţilor;
– Exploataţia agricolă se va realiza în com. Teleşti, sat Buduhala, jud. Gorj, pe un teren de aproximativ 9 ha, cu construcţiile existente pe el la această dată
– Eu, Toni Greblă, mă oblig, în plus, să angajez personalul necesar, să supraveghez lucrările de investiţii şi să realizez după consultarea partenerului acele măsuri care să conducă la atingerea scopului, care este acela de a obţine profit din creşterea şi valorificarea struţilor;
– Eu, ….., mă oblig să asigur finanţarea amenajării fermei şi achiziţionării a 20 de familii de struţi, care vor constitui baza activităţii ulterioare;
– Cele două părţi deci să împartă în mod egal (50% – 50%) profitul anual obţinut în această exploataţie;
– Nerespectarea prezentei înţelegeri dă dreptul de a fi solicitate despăgubiri civile constând în sumele investite ce vor fi restituite dublu.

referat Direcția Națională Anticorupție

Muncitori „japonezi” pentru ferma lui Greblă

Iar Toni Greblă a respectat înțelegerea și a angajat șase muncitori la fermă, toți cu contracte de muncă la Asociaţia Camera de Comerţ România – Japonia, al cărei vicepreședinte era.

Relevant este faptul că angajaţii, în total şase, au avut cartea de muncă înregistrată pe Asociaţia Camera de Comerţ România – Japonia,  unde, din declaraţiilor de interese ale lui TONI GREBLĂ, rezultă că acesta,  în perioada 2010 – 2013, a ocupat funcţia onorifică de vicepreşedinte.

referat Direcția Națională Anticorupție

Directorul amenințat

O altă declarație care a condus la extinderea urmăririi penale în cazul judecătorului Toni Greblă a fost dată de  directorul Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel, pus sub acuzare de DNA în dosarul senatorului PSD Dan Șova, pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu, dintre care una în formă continuată. Laurențiu Ciurel a declarat, în fața procurorilor, că a fost amenințat de judecătorul constituțional.

Iată un pasaj din declarația directorului Complexului Energetic Oltenia, cuprinsă în referatul prin care procurorii cer aviz pentru arestarea judecătorului CCR.

(…) în timpul şedinţei m-am contrazis cu TONI GREBLĂ, una dintre contraziceri privind rolul liderului de sindicat CONDESCU MARIN, care era susţinut în mod public de TONI GREBLĂ. Eu îi reproşam lui CONDESCU amestecul în activitatea administraţiei şi presiunea continuă de a pune directori în tot felul de funcţii sau alte persoane.

La un moment dat, am părăsit sala şi eu şi TONI GREBLĂ şi, pe holul Prefecturii Gorj, ne-am reîntâlnit. Foarte nervos, TONI GREBLĂ mi-a spus textual, citez din memorie, „Oameni ca tine n-o să-i uit niciodată şi o să am grijă să fii terminat!”. I-am răspuns: „Aveţi intenţia să mă ameninţaţi direct?”, la care TONI GREBLĂ mi-a spus că: „Nu este o ameninţare, este doar un avertisment!”.

Între cele două momente (respectiv momentul de refuz al compensării susţinut de TONI GREBLĂ şi momentul ameninţării mele pe holul prefecturii) există o strânsă legătură, în opinia mea.

Mai mult decât atât, arăt că practic, în perioada 2009-2012, am fost nevoit să plec din sistemul energetic de stat către domeniul privat deoarece nu eram agreat de TONI GREBLĂ şi CONDESCU MARIN, cei doi practic controlând numirile în funcţie ale tuturor directorilor din sistemul energetic şi minier. Era de notorietate faptul că asocierea CONDESCU MARIN – TONI GREBLĂ făcea numirile acestor directori în biroul de parlamentar al lui TONI GREBLĂ.

Laurențiu Ciurel
director, Complexul Energetic Oltenia, în fața procurorilor DNA

Mihaela Chiper