Și la Parchetul General s-au adunat, din sesizări ale Curții de Conturi, dosare în care paguba totală la bugetul de stat depășește 550 de milioane de euro
Nu mai puțin de 246 de dosare penale, constituite în ultimii nouă ani (ianuarie 2005 – decembrie 2014) în baza unor sesizări ale Curții de Conturi zac în sertarele procurorilor. Pe cele mai multe dintre ele s-a așternut praful la Direcția Națională Anticorupție (DNA), deși structura condusă de Laura Codruța Kovesi a beneficiat, în 2013, de un buget de 20 de milioane de euro.
Sursa Zilei a studiat raportul transmis de Curtea de Conturi Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), raport prin care a cerut explicații pentru toate aceste cauze în care nu există nici măcar o rezoluție a vreunui procuror, iar prejudiciul total – calculat doar pentru dosarele adunate la DNA este uriaș: aproape 700 de milioane de euro. La care se adaugă alte peste 552 de milioane de euro, în cauze aflate în sertarele anchetatorilor de la Parchetul General. În total: peste 1,2 miliarde de euro, pagubă adusă bugetului de stat și… niciun vinovat.
CNADNR, CFR, Academia și Autoritatea de Restituire a Proprietăților – pe lista neagră de la DNA
După cum arată anexele la raportul Curții de Conturi, instituția care a adunat cele mai multe sesizări la DNA doar în 2012 și 2013 este Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Pe 2 aprilie 2013, în mandatul lui Mircea Pop la șefia CNADNR, inspectorii Curții de Conturi sesizau DNA pentru un prejudiciu de peste 207 milioane de lei adus statului prin „încălcarea procedurii de atribuire a contractelor de proiectare și construcție”. Șefii CNADNR erau acuzați de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
În noiembrie 2012, tot în mandatul lui Mircea Pop, procurorii erau sesizați de Curtea de Conturi pentru un prejudiciu de peste 30 de milioane de lei, cauzat prin „plăți nejustificate, ca urmare a renunțării la judecarea cererilor de recurs declarate împotriva unor decizii ale instanțelor”.
Un alt dosar care vizează CNADNR zace la DNA din aprilie – mai 2012, când compania era condusă de Daniela Drăghia, considerată omul de casă al Ancăi Boagiu. Prejudiciul calculat de Curtea de Conturi în 24 aprilie 2012 se ridică, în această cauză, la peste 6 milioane de lei, produs prin „contractarea unor servicii la valoare disproporționat de mare față de valoarea de piață”. Sesizarea s-a făcut pentru abuz în serviciu.
„Campionă” din punct de vedere al prejudiciului reclamat DNA – 536,25 de milioane de euro – este însă Academia Română. Dosarul se află la Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție a DNA de peste patru ani (mai exact din 4 iunie 2010) și vizează „înstrăinarea unui teren la o valoare inferioară valorii de circulație a unuia din aceeași categorie” – faptă concretizată, în plan penal, în infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice și gestiune frauduloasă.
CITEȘTE ȘI
Fostul șef al Fundației pentru Patrimoniu a Academiei Române, anchetat de DNA
Alte instituții vizate de rapoartele Curții de Conturi ajunse în sertarele instituției condusă de Laura Codruța Kovei:
- RADET București – prejudiciu estimat: 8.638.194 lei (Secția de combatere a corupției a DNA)
- Electrica SA – prejudiciu estimat: 14.127.877 lei (DNA – București)
- Agenția Domeniilor Statului – prejudiciu estimat: 801.768,43 dolari (DNA – Structura centrală)
- Primăria Lugoj (județul Timiș) – prejudiciu estimat: 3.335.724 lei (DNA – Structura centrală)
- Conversmin SA – prejudiciu estimat: 38.953.538 lei (DNA – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție)
- Loteria Română – prejudiciu estimat: 31.652.857 lei (DNA – Structura centrală)
- Loteria Română – prejudiciu estimat: 84.540.546 lei (DNA – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție)
- CFR SA – prejudiciu estimat: 10.665.014 euro (DNA – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție)
- Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților – prejudiciu estimat: 14.838.242,34 lei (DNA – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție).
- Poșta Română – Fabrica de timbre/ prejudiciu estimat: 2.227.690 de lei (DNA – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție)
Lista continuă cu direcții regionale de drumuri, consilii județene și locale, primării și chiar direcții ale finanțelor publice, în cauze privind achiziții, plăți nelegale, deturnări de fonduri și restituiri ilegale de TVA.
Agenția Națională de Resurse Minerale – prejudiciu de 548 de milioane de euro
La Parchetul General – unde nu au ajuns prea multe sesizări ale Curții de Conturi – zace însă, din ianuarie 2013 – când funcția de procuror general al României era ocupată, prin delegare, de Daniel Morar, un dosar cu un prejudiciu imens, comparabil cu acela calculat în marele Dosar EADS: peste 548 de milioane de euro (peste 2,4 miliarde de lei). Instituția vizată este Agenția Națională de Resurse Minerale care – arătau inspectorii Curții de Conturi – ar fi păgubit statul prin „nerespectarea prevederilor legale privind desfășurarea activităților miniere – abuz în serviciu contra intereselor publice”.
Ce poți face cu 1,2 miliarde de euro
Dacă DNA și Parchetul General și-ar fi făcut treaba, ar fi recuperat poate cei peste 1,2 miliarde de euro, cât însumează prejudiciile aduse statului de funcționari publici, potrivit Curții de Conturi.
Cu acești bani s-ar fi putut realiza:
- Construcția a cel puțin 200 de kilometri de autostradă;
- Reabilitatea a 240 de kilometric de cale ferată;
- Construcția liniei de metrou Pantelimon-Drumul Taberei;
- Construcția și dotarea a cel puțin 10 spitale.
- Plata a 6,24 de milioane de pensii medii;
- 5,28 de milioane de salarii medii ale educatoarelor de la grădiniță;
- 5,86 milioane de salarii pentru medicii rezidenți
Raluca Dan
Ștefan Etveș