Direcția Națională Anticorupție (DNA) a dat recent o rezoluție de neîncepere a urmăririi penale într-un dosar referitor la acordarea abuzivă de locuințe construite de Agenția Națională a Locuinței (ANL) către persoane care nu aveau dreptul.
Rezoluția, la care a avut acces Sursa Zilei, arată că cercetările au fost făcute în bătaie de joc, de un procuror care nu stăpânește limba română și cu intenția clară de a proteja demnitarii PDL care au coordonat activitatea ANL în anii în care s-au comis ilegalități. Procurorul este Nicolae Marin, de la Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție.
Primul aspect de luat în seamă este durata cercetărilor – din august 2008 până în aprilie 2013. Cei aproape cinci ani de cercetări s-au concretizat într-o rezoluție de șase pagini, care relatează că s-au verificat acte publice și s-au audiat șase persoane.
Referitor la fondul problemei, dosarul a apărut în 2008, când DNA s-a sesizat din oficiu, în urma unui articol din Jurnalul Național, publicat în 2006, și a unui articol din Cotidianul, publicat în 2007.
Ambele articole se referă la demnitari, polițiști, înalți funcționari sau jurnaliști care au cumpărat locuințe de la ANL fără să aibă dreptul legal din punctul de vedere al criteriilor (vârstă, statut marital, copii în întreținere etc.).
Deci DNA s-a sesizat ”in rem”, asupra unor fapte semnalate, urmând să caute vinovați. Aceste abuzuri au fost făcute de conducerea ANL în perioada 2005-2006, potrivit unei surse din sectorul public.
Prima surpriză – procurorul îi audiază în calitate de făptuitori pe șase membri ai Consiliului de Administrație al ANL, dintre care cinci au deținut această calitate înainte de 2005, adică sub Guvernul PSD. Faptele s-au petrecut în perioada în care Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (coordonatorul ANL) a fost condus, pe rând, de Gheorghe Dobre și Radu Berceanu– doi membri marcanți ai PDL.
Adică cinci din șase ”făptuitori” nu au nicio legătură cu faptele în sine. În schimb, procurorul nu i-a audiat pe vreunul dintre dintre cei care au beneficiat de acele case. Reprezentantul DNA ar fi avut la dispoziție câteva nume din investigațiile menționate (cu funcția de la data respectivă): Cătălin Cotruț – directorul general al Autorității Aeronautice Civile, Eugen Milea – șeful Administrației Domeniului Public a Sectorului 1, comisarul Tomiță Dogaru – fost expert al Ministerului Administrației și Internelor, Felicia Buzașu – soția secretarului de stat din MinisterulTransporturilor Septimiu Buzașu, Radu Mircea Kramer – director economic al Romatsa, Neicu-Voicu Iulia-Gabriela – șefa de personal de la Romatsa; Ioan Vida – președinte al Curții Constituționale, Risantea Găgescu – judecător la Curtea de Apel, Mihai Voicu, ministru pentru relația cu Parlamentul, Emanoil Neguț – șeful Autorității de Control a Guvernului, generalul Nicolae Avramescu – fost șef al Poliției Rutiere, Mircea Smău – comisar superior la Garda Financiară, jurnaliștii Bogdan Ficeac și Robert Turcescu.
Relatarea faptelor demonstrează însă că s-au produs abuzuri:
- Rezoluția arată că cei 124 de beneficiari de locuințe din zona Romexpo, din București, au depus declarații privind datele personale, autentificate de notari. Din aceste declarații trebuia să reiasă elemente care îi calificau pe solicitanți cu un punctaj bun, cum ar fi vârsta de până la 35 de ani, lipsa unei locuințe în proprietate personală, locatar într-un imobil naționalizat ce urma a fi retrocedat etc. Este evident că majoritatea beneficiarilor au mințit, fapt care reiese și din investigațiile de presă. Au declarat în fals că nu mai dețin proprietăți, sau le-au donat rudelor în mod strategic înainte de a se înscrie, sau nu îndeplineau criteriul vârstei. Procurorul afirmă: ”ANL nu a analizat prin intermediul vreunei comisii desemnate în acest sens situația fiecărui beneficiar în parte, repartiția unităților locative făcându-se pe baza punctajului obținut din declarațiile acestora”.Acest pasaj sună a neglijență în serviciu sau abuz în serviciu din partea funcționarilor ANL, însă nu și pentru procuror. Minciunile beneficiarilor au o aromă de fals și uz de fals, sau de complicitate la abuz în serviciu, însă nu și pentru cruciații anti-corupție.
- Procurorul afirmă că a cerut de la Ministerul Transporturilor componența CA al ANL din perioada 2005-2008, în mandatul căruia s-au petrecut faptele. Cu toate acestea, cinci din cei șase audiați ca făptuitori au fost membri ai CA până în februarie 2005.
- Rezoluția afirmă: ”Hotărârile CA a ANL în perioada 23 iulie 2003 – 25 octombrie 2007, a modificat de cinci ori criteriile pe baza cărora se întocmeau punctajele pentru credite ipotecare”. Pe lângă gradul redus de alfabetizare, procurorul arată că a avut puțină bună-voință. Problema este că modificarea criteriilor s-a făcut legal, fiecare membru al CA votând conform mandatului primit de la instituția de unde provenea. Schimbarea criteriilor pe parcurs pune, însă, o problemă de moralitate. Deci votul membrilor CA nu poate avea vreo consecință penală. Nu formularea criteriilor a fost abuzul, ci aplicarea lor în mod abuziv. Iar pentru acest fapt trebuia cercetată conducerea ANL. Între cele șase persoane audiate, s-au aflat și Corneliu Popescu, președinte CA și director ANL în perioada decembrie 2001 – februarie 2005, și Gheorghe Popescu, președinte CA și director ANL în perioada februarie 2005 – februarie 2009. Relevantă pentru aceștia este funcția de director, nu de președinte al CA. Și Gheorghe Popescu a primit NUP, chiar dacă abuzurile în aplicarea criteriilor s-au produs sub mandatul său.
- Procurorul ar fi putut să-și îndrepte atenția asupra unui eventual abuz al administrației PSD, dar nu a insistat. Cartierul ANL de lângă Romexpo a fost construit de trei antreprenori: Contrans Com Benta SA, Impern Comprest SA și Art Construcții Valahorum SA. „Achiziția a fost efectuată de ANL la data de 18.02.2004 prin încredințare directă, iar lista beneficiarilor acestor locuințe cuprinde oameni de afaceri, demnitari, politicieni, magistrați, polițiști etc.”, se arată în rezoluție.
Procurorul nu relatează despre audieri sau documente care să justifice de ce s-au ocolit licitațiile.
Pentru a justifica de ce beneficiarii sunt persoane cu bani și funcții, rezoluția afirmă: ”Aceste tipuri de locuințe cu credite ipotecare se adresau unei categorii sociale care avea condiții de plată pentru un avans și avea venituri suficiente pentru a putea contracta un credit ipotecar de la o bancă pe termen lung și la o rată lunară consistentă”.
Aceasta este o explicație șchioapă, pentru că, în perioada 2006-2007, multe persoane aveau acces la un credit ipotecar, iar casele ANL sunt o țintă favorită, pentru că sunt subvenționate indirect de stat, prin terenul concesionat gratuit și accesul gratuit la utilități. Concurența pentru casele ANL a făcut ca premianții să fie persoane conectate la sistemul politic și administrativ, mulți dintre ei pe baza unor declarații în fals.
Andrei Tudor