După ce, în ultimul an, a contribuit la cele mai importante anchete derulate de procurori – ultima dintre ele fiind aceea în care au fost arestaţi zeci de membri ai grupării de hoţi de pe carduri condusă de fratele lui Nicu Gheară – Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI, serviciul secret al Internelor) „loveşte” din nou.
Zeci de percheziţii au loc duminică dimineaţă în Capitală şi în şase judeţe pentru reţinerea a peste 80 de membri ai unei grupări de fraude bancare. Prejudiciul estimat de anchetatori se ridică la 22 de milioane de euro. Informaţiile care au dus la constituirea acestui nou dosar şi, implicit, la reţinerea membrilor grupării conduse de Daniel Ruse (arestat anul trecut în dosarul fraudelor bancare) au fost puse la dispoziţia anchetatorilor de ofiţeri ai DGIPI.
Potrivit anchetatorilor, 68 de percheziţii domiciliare sunt efectuate, simultan, duminică, pentru probarea activităţii infracţionale a unei grupări infracţionale organizate, specializate în infracţiuni cu consecinţe deosebite, respectiv înşelăciune, evaziune fiscală şi spălarea banilor. Astfel, se fac 46 de descinderi în localitatea Sinteşti, judeţul Ilfov, două în Bucureşti, opt în judeţul Constanţa, şase în judeţul Giurgiu, patru în judeţul Ialomiţa, una în judeţul Călăraşi şi una în Ploieşti.
De asemenea, au fost emise 86 de mandate de aducere, suspecţii urmând a fi audiaţi la DIICOT Călăraşi.
În fapt, pe baza informaţiilor obţinute de ofiţerii DGIPI şi a investigaţiilor efectuate sub coordonarea procurorilor DIICOT, s-a stabilit că, în perioada 2005-2012, s-a constituit un grup infracţional organizat, în scopul comiterii de infracţiuni grave, respectiv înşelăciune, fals şi uz de fals, spălare de bani, grup structurat pe relaţii ierarhice şi personale, care acţiona în judeţele Călăraşi, Ilfov, Giurgiu, cu conexiuni în municipiul Bucureşti.
Membrii grupării sunt suspectaţi de comiterea de înşelăciuni prin inducerea în eroare a reprezentanţilor instituţiilor bancare prin prezentarea unor situaţii financiare neconforme cu realitatea, în vederea obţinerii unor împrumuturi bancare, credite ce deveneau neperformante.
Surse judiciare au explicat că liderul grupării este Daniel Ruse, aflat în arest, din toamna anului trecut, în dosarul fraudelor bancare cu acte false.
Pregătirea activităţii infracţionale a grupului a început încă din 2004, când mai mulţi membri ai acestuia au achiziţionat, prin credite bancare, imobile la preţuri mici pe care le-au folosit ulterior, după o supraevaluare şi „cosmetizare”, la obţinerea creditelor bancare frauduloase. În urma cercetărilor, a rezultat că activitatea grupului infracţional organizat a fost sprijinită şi de un număr însemnat de cetăţeni de pe raza localităţii Sinteşti, judeţul Ilfov.
„Din investigaţii a rezultat faptul că, din anul 2005, membrii de bază ai grupului infracţional organizat au luat sume importante cu dobândă, de la persoane ce domiciliază în satul Sinteşti, judeţul Ilfov. Astfel, în perioada 2005-2010, au împrumutat sume de bani cu dobândă cuprinsă între 7 şi 40% pe lună (aplicându-se şi dobândă la dobândă pentru lunile în care se plătea dobânda datorată) de la numeroase persoane din satul Sinteşti, sumele de bani împrumutate şi dobânzile aferente fiind achitate ulterior din banii obţinuţi din creditele bancare frauduloase”, mai subliniază anchetatorii.
Suma totală a transferurilor bancare provenite de la societăţile controlate de membrii grupului infracţional organizat se ridică la aproximativ 10.000.000 euro. Anchetatorii mai spun că, în grupul infracţional organizat, cămătarii au găsit o sursă bogată de venituri ilicite, având interes în a-i împrumuta cu sume cât mai mari pentru a li se restitui ulterior valori însemnate. Prejudiciul total produs se ridică astfel – potrivit procurorilor – la aproximativ 22 de milioane de euro.
În toamna anului trecut, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) informa că învinuiţii din dosarul fraudelor bancare ale grupării Stan-Ruse sunt acuzaţi că ar fi obţinut, în mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în baza unor documente falsificate, finanţarea unor proiecte de achiziţii utilaje, prin intermediul unor societăţi comerciale controlate de către liderii grupării. Din cauza complexităţii dosarului, 38 de persoane sunt cercetate la Bucureşti de DIICOT, pentru o înşelăciune de şapte milioane de euro, iar alte zece persoane sunt anchetate la Călăraşi pentru fraude de 15 milioane de euro.
Potrivit DIICOT, în perioada 2010-2012, membrii grupului infracţional organizat, sub coordonarea liderului Daniel Ruse, au realizat beneficii financiare substanţiale prin fraude bancare, respectiv obţinerea sau încercarea de a obţine un număr de 40 de credite de la 16 unităţi bancare de pe teritoriul României, prin utilizarea unor documente falsificate.
Un alt lider al grupării de fraudare a băncilor, Mihai Stan, ar fi încercat să obţină ilicit fonduri europene, prin intermediul a trei societăţi, Ancuta SRL, Alram Servinvest şi Eurotrading SRL, în baza unor documente şi declaraţii false, potrivit DIICOT.
Mihai Stan este acuzat că, în perioada 2010-2012, i-a determinat pe reprezentanţii celor trei societăţi comerciale „să prezinte şi să folosească documente şi declaraţii false faţă de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în scopul obţinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene (pentru partea de finanţare de 90 la sută din fonduri europene)”, precum şi fonduri din bugetul de stat, pentru partea de finanţare de zece la sută.
Totodată, acesta ar fi folosit înscrisuri sub semnătură privată (situaţii financiare şi bilanţuri contabile) şi înscrisuri oficiale falsificate (certificate de atestare fiscală şi acte de identitate), „în scopul producerii de consecinţe juridice cu ocazia negocierii, încheierii şi executării unor contracte de creditare cu unităţi bancare din România”, a mai arătat DIICOT.
Mihai Stan i-ar fi determinat pe Denisa Amuza, Georgiana Piţurcă, Marin Tudoroiu, Mihai Toma, Ion Sintu, Floarea Nae, Andrea Benga, Marian Mavrodin, Tiberiu Hurdugaci şi Marian Sava să folosească în raport cu băncile comerciale acte false. Tot el se prezenta la bănci sub identităţi false, depunând copii după acte de identitate cu fotografia lui, însă datele corespundeau altei persoane.
Activitatea infracţională ar fi fost sprijinită, au arătat procurorii DIICOT, „de către învinuiţii Aurel Şaramet, având calitatea de director al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Mihai Grigoroiu, Cătălin Ionuţ Roşu şi Andrei Atanasiu, angajaţi în cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, şi Florian Dragoş Diaconescu”.
Mihai Grigoroiu fusese numit recent în funcţia de director adjunct în Ministerul Economiei, la Autoritatea de Management al Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Cătălin Ionuţ Roşu era auditor, iar Andrei Atanasiu era expert în Ministerul Economiei. Conform unui comunicat al Ministerului Economiei, a fost decisă încetarea activităţii celor trei în funcţiile ocupate.
Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Bucureşti şi Biroul Teritorial Călăraşi au făcut, pe 1 noiembrie 2012, 50 de percheziţii la locuinţele învinuiţilor şi la sediile unor firme din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Călăraşi şi Giurgiu, membrii grupării fiind acuzaţi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălarea banilor. Procurorii DIICOT arătau, într-unul dintre referatele cu propuneri de arestare, că gruparea iniţiată şi coordonată de Mihai Stan şi Daniel Ruse a reuşit să cuprindă peste 80% din sistemul bancar românesc şi o parte importantă a instituţiilor statului.
Ancheta DIICOT vizează 0,28% din numărul de sucursale bancare, eventualul prejudiciu echivalează cu 0,04% din creditul neguvernametal, iar faptele verificate par „un fenomen exterior sistemului bancar”, a susţinut Asociaţia Română a Băncilor, punct de vedere exprimat anterior şi de guvernatorul BNR.
Deși inițial, procurorii DIICOT susțineau că grupul infracțional ar fi fost sprijinit și de Claudiu Cercel, vicepreședinte al BRD, judecătorii nu au emis pe numele acestuia un mandat de arestare preventivă – așa cum s-a întâmplat în cazul majorității inculpaților din această cauză. Judecătorii au arătat că „nu există suficiente date și indicii care să releve o sprijinire reală, de către Cercel Claudiu a presupusului grup infracțional”.
foto: turnulsfatului.ro
Sursa Zilei