Managerul Spitalului de Boli Infecţioase Victor Babeş din Timişoara, Cristian Oancea, explică de ce termoscanarea, folosită la intrarea în aproape toate incintele publice, nu are nicio relevanță medicală și că acuratețea aparatelor lasă de dorit.
„Ce vreau să accentuez este că aceste termometre digitale, întâlnite la intrarea în toate supermarketurile, au o valoare de prognostic în anumite limite, în sensul că valoarile de temperatură pot fluctua de la persoana la persoană. Inclusiv dacă termometrul este bine calibrat şi dacă este să nu lipit de frunte poate face diferenţa. Pe cele pe care le-am cumpărat noi scria că trebuie poziţionate la un centimetru de calota craniană, pe altele scrie că direct pe frunte. Calitatea de măsurare a temperaturii depinde de metodă de măsurare, dacă este făcută cu termometru digital, cu termometru cu mercur, cu cel de băgat în ureche, cu cel de pus pe frunte. De asta, în funcţie de ce tip de termometru se utilizează, aceste intervale de temperatura trebuie evaluate cu prudenţă. Valorile înregistrate cu aceste termometre la supermarket pot să fie doar orientative, dar nu sunt de luat în calcul din punct de vedere medical”, a spus pentru opiniatimisoarei.ro medicul Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Victor Babeş din Timişoara.
Ba mai mult, medicul indică şi situaţiile în care o persoană perfect sănătoasă poate prezenta febră şi spun că acest lucru are legătură cu vârsta şi particularităţi ale fiecărui om, şi chiar de momentul zilei şi anotimpul în care li se măsoară temperatura.
„Cert este ca temperatura corporală normală se încadrează între 37 şi 37,7 grade Celsius, în funcţie de momentul zilei. Pe timpul verii, în anotimpul canicular, temperatura corporală este mai crescută în mod fiziologic.
Referitor la vârsta, din practică clinica am sesizat că vârstnicii fac rar febra. Putem să avem bronhopneumonii fără fenomene febrile. Ei se simt obosti, dar nu prezintă febra.
Mai sunt şi fluctuaţii fiziologice. Este posibil că gravidele, femeile la ovulaţie, să aibă valori crescute ale temperaturii corporale, putem să avem sindroame febrile în anumite tipuri de cancer, la anumite medicamente folosite la pacienţii psihiatrici, la unele boli autoimune. De asemenea, infecţiile virale sau bacteriene pot creşte temperatura, la fel ca şi stresul, lipsa de odihnă, starea de hidratare. Toate acestea pot da stări febrile.
În plus, sunt anumite persoane care funcţionează cu temperatura crescută.
Dar când avem febră, aceasta este asociată cu frisoane, mialgii, altragii, transpiraţii, migrene, oboseala”, a precizat pentru opiniatimisoarei.ro medicul Cristian Oancea.
În plus, specialiştii precizează că, dacă o persoană are febră, asta nu înseamnă că este infectată cu coronavirus.
„Sindromul febril nu înseamnă neapărat SARS-Cov 2. Nu orice febră înseamnă coronavirus”, atrag atenţia specialiştii.