Directorul general al Institutului Geologic al României, Ştefan Marincea, a declarat, marţi, că proiectul Roşia Montană „nu este în avantajul statului român”. El le-a explicat parlamentarilor din Comisia specială că avizul favorabil dat de fostul director general „este un fals grosolan”.
Ştefan Marincea a criticat proiectul Roşia Montană, arătând că acesta nu respectă principiile dezvoltării durabile şi respectului faţă de mediu, nici „valorificarea complexă” şi nici „directiva deşeurilor periculoase”.
Marincea a fost întrebat de către preşedintele Comisiei Roşia Montană, Darius Vâlcov, despre faptul că Institutul Geologic Român a dat un aviz favorabil pentru acest proiect atunci când institutul era condus de un alt director general.
„E un fals grosolan, e o situaţie penală din partea fostului director general. Parchetul s-a autosesizat”, a precizat Marincea.
„Raportul Instititului Geologic al României a fost constant împotriva formei actuale a proiectului şi pentru neacordarea avizului de mediu. A fost un hiatus pe care îl vom analiza, când fostul director general a modificat afirmaţii din echipa care s-a deplasat pe teren timp de patru zile, timp în care nu se pot cartografia geologic, investiga 363 de hectare. Deci nu se putea investiga pe baza unei excursii de patru zile că nu există fracturi şi fisuri sub acel uriaş bazin de decantare”, a explicat Ștefan Marincea.
El le-a spus parlamentarilor din Comisia specială privind Roşia Montană că preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale „nu este corect informat” şi că prin procedeul ales de companie „toate celelalte elemente se vor pierde în şlamul cianurat”. „Deci, prin cianurare nu se pot recupera decât o parte din aur şi o parte din argint”, a mai precizat Marincea.
Acesta a arătat că nu poţi, ca român, să fii de acord pentru optimizarea profitului cu existenţa unor costuri post mediu uriaşe.
Ştefan Marincea a mai spus că modul de prezentare a analizelor de către companie „este viciat” şi că această companie a trişat diluând conţinuturile prin probare neselectivă. „Susţin cu argumente ştiinţifice că modul de prezentare a analizelor de către companie este viciat. Nu este un organism al statului român care să verifice aceste analize”, a mai spus directorul general al Institutului Geologic Român care a pledat pentru o lege a serviciului geologic.
„S-a vorbit de absenţa faliilor, un predecesor al meu care a semnat că nu există falie. Trei hărţi ale companiei sunt burduşite de falii. Am freatic şi falii, nu pot să pun deşeuri periculoase”, le-a explicat Marincea parlamentarilor din Comisia specială, arătând că proiectul este „de nota cinci” şi că ar trebui modificat substanţial şi adaptat la practicile europene.
„În cazul acestui proiect, din cauza amplorii extraordinare şi a procedeului folosit, costurile post-mining (după exploatare – n.r.) pot fi comparate cu cele de la yellowknife din Canada, în care, în urma falimentului unei companiei miniere, statul canadian pentru a menţine în stare de îngheţ un lac cu cianuri abandonat, cheltuieşte anual un miliard de dolari canadieni până se va găsi tehnologia necesară să neutralizeze aceste cianuri. (…) Suntem urmăriţi de serviciile geologice din ţările nordice, din Ungaria şi din Franţa care sunt îngrijorate de faptul că România va permite realizarea pe teritoriul Europei a unui proiect cu imense costuri post-minning”, a precizat Marincea.
Directorul general al Institutului Geologic din România le-a vorbit parlamentarilor din comisie şi despre efectele de mediu în cazul în care o pasăre ar trece într-o vară secetoasă pe deasupra bazinului cianurat.
„Am auzit de o istorie frumoasă – că nu va cădea niciodată pasărea dacă trece pe deasupra bazinului cianurat. Hai să fim serioşi, în cazul în care avem o vară secetoasă oxidarea sulfocianurilor va duce la o descompunere hazardoasă a unei mase mari şi la emisii masive de acid ciarhidric pe care compania nu le-a luat în considerare”, a apreciat Ştefan Marincea.
Lucian Mera