Dana Patriciu, soția omului de afaceri Dinu Patriciu, a cerut miercuri Judecătoriei Sectorului 1 ajutorul public judiciar al statului, respectiv scutirea de la plata taxei de trei la sută din suma de 2,3 miliarde de euro cât ar reprezenta, potrivit acesteia, averea totală a soţului ei.
Demersul Danei Patriciu vine în contextul în care taxa de timbru în acest proces se ridică la aproximativ 70 de milioane de euro. Judecătoria Sectorului 1 a început miercuri discuţiile în dosarul în care soţia omului de afaceri Dinu Patriciu cere partajarea averii şi o jumătate din totalul acesteia. Într-un astfel de caz, persoana care solicită partajul este obligată la plata a trei procente din suma totală precizată în cadrul acţiunii.
Cererea Danei Patriciu va fi judecată în şedinţă secretă pe 13 februarie. Instanţa a stabilit următorul termen în acţiunea de partajare a averii pe 20 martie.
În acţiunea de la Judecătoria Sectorului 1, soţia lui Dinu Patriciu a cerut separaţia judiciară a bunurilor deţinute în comun, acuzându-și soțul că, pe fondul unor relaţii extraconjugale şi al unei stări de sănătate precare, a înstrăinat bunuri comune şi a garantat obligaţiii asumate scriptic în favoarea femeii cu care are o relaţie extraconjugală.
Dana Patriciu a argumentat că este căsătorită cu Dinu Patriciu din 1994, iar în timpul celor 18 ani de căsnicie au dobândit împreună bunuri imobile şi mobile, inclusiv tablouri, bijuterii, acţiuni/părţi sociale la diverse societăţi din România, Elveţia, Anglia, Luxemburg, Olanda, Germania, Franţa, Georgia, Cipru. Ea a indicat o cotă de contribuţie de 50% la dobândirea acestor bunuri.
În plus, Dana Patriciu susţine că Dinu Patriciu a dispus de bunuri comune reprezentând piese de moblier şi de decor şi că mai multe obiecte de uz personal şi cadouri au dispărut din reşedinţa din Siliştea Snagovului. Ea afirmă că, prin acţiunile soţului său, patrimoniul comun a fost mult diminuat, iar stabilitatea economică a familiei este pusă în pericol în mod real.
Dana Patriciu îşi motivează gestul prin faptul că, în pofida încercărilor repetate de a-şi determina soţul să înceteze cu acest comportament, nu au reuşit să ajungă la o înţelegere amiabilă, ceea ce face necesară intervenţia instanţei. Prin urmare, ea cere separaţia judiciară a bunurilor comune obţinute în timpul căsătoriei, modificarea regimului matrimonial din regimul comunităţii legale în regimul separaţiei de bunuri, precum şi lichidarea comunităţii de bunuri şi partajul bunurilor comune obţinute în timpul căsătoriei.
Agenţia de presă MEDIAFAX relata, la începutul lunii octombrie 2012, că omul de afaceri Dinu Patriciu şi-a gajat tablouri din colecţia personală, cu o valoare de achiziţie de peste 2 milioane de euro, către firme pe care le controlează, înregistrate în Elveţia sau Cipru, precum şi către Melanie Anne Chen, persoana cu care se presupune ca are o relatie extraconjugală.
Începând din toamna anului trecut, Patriciu a constituit gaj în favoarea DP Holding (Elveţia), Veridesco Limited (Cipru) şi Melanie Anne Chen, pentru circa 80 de tablouri din colecţia personală. Melanie Chen este membru în boardul director al DP Holding şi preşedinte executiv al Marine Resources Exploration International BV, firme deţinute de Dinu Patriciu. Majoritatea lucrărilor au fost cumpărate de la casa de licitaţii Artmark, unele dintre acestea chiar după încheierea licitaţilor, dacă nu au existat cumpărători care să ofere preţul minim din evaluare.
Şase tablouri l-au costat pe omul de afaceri mai mult de 100.000 de euro fiecare: Nicolae Tonitza – Afize (160.000 de euro), Nicolae Grigorescu – Panseluţe (115.000 de euro), Ştefan Luchian – Flori de primavară (155.000 de euro), Ştefan Luchian – Garoafe (140.000 de euro), Ştefan Luchian – Maci (132.000 de euro), Ion Ţuculescu – Mare fermecătoare (105.000 de euro). Patriciu deţine în colecţie şi una dintre lucrările lui Tonitza „Nud în Iatac”, două dintre acestea, denumite studii, fiind vândute cu până în 100.000 de euro, în timp ce versiunea finală a fost achiziţionată la o licitaţie organizată de Artmark pentru aproape 300.000 de euro.
Peste o treime din tablouri au fost cumpărate de omul de afaceri la preţuri de câteva zeci de mii de euro, cea mai scumpă lucrare fiind semnată Ion Ţuculescu – După războaie (Renaştere) (72.500 de euro). Colecţia lui Patriciu mai cuprinde în această cotegorie de preţ lucrări precum Ion Ţuculescu – La malul mării (Mangalia veche) (52.500 de euro), Ion Ţuculescu – Mare fermecătoare (105.000 de euro), Ion Ţuculescu – Compoziţie (44.000 de euro), Ion Ţuculescu – Costineşti (44.000 de euro), Theodor Pallady – Natură statică cu matişori (65.000 de euro), Theodor Pallady – Natură statică cu narghilea (60.000 de euro), Theodor Pallady – Fumătoarea de opiu (50.000 de euro), Theodor Pallady – Natură moartă cu narghilea (57.500 de euro) , Theodor Pallady – Nud în fotoliu (21.000 de euro), Gheorghe Petraşcu- Trandafiri (30.000 de euro), Gheorghe Petraşcu- Peisaj la Roscoff (38.000 de euro), Gheorghe Petraşcu- Natură moartă cu cărţi şi pere (28.000 de euro), Gheorghe Petraşcu – Case (27.000 euro), Gheorghe Petraşcu – Case la Vitre (18.000 euro), Ştefan Popescu – Caliacra (16.500 de euro), Camil Ressu – Pe malul Siretului (10.500 de euro), Camil Ressu – Maternitate (15.000 de euro), Rudolf Schweitzer Cumpăna – Alegoria toamnei (17.000 de euro).
Câteva zeci de mii de euro a plătit Dinu Patriciu şi pentru Nicolae Dărăscu – Vedere asupra Balcicului (20.000 de euro), Nicolae Dărăscu – Vedere către port (30.000 de euro), Nicolae Dărăscu – Han în Dobrogea (21.000 de euro), Nicolae Dărăscu – Chioggia (57.500 de euro), Nicolae Dărăscu – Natură statică cu dovleac (20.000 de euro), Dumitru Ghiaţă – Case la Balcic (14.500 de euro), Francisc Sirato – Lila în galben (50.000 de euro), Jean Alexandru Steriadi – Peisaj de iarnă (20.000 de euro), Jean Alexandru Steriadi – Stradă la Balcic (12.000 de euro), Eustaţiu Stoenescu – Natură statică cu farfurie olandeză (32.000 de euro), Ion Theodorescu-Sion – Palermo (26.000 de euro), Nicolae Toniza – Natură statică cu fructe (55.000 de euro).
Colecţia gajată de omul de afaceri este completată cu tablouri de mai mică valoare, aparţinând în general unor artişti consacraţi, dar şi pictori mai recenţi: Horia Bernea- Poiana Mărului (2.600 euro), Horia Damian – Portretul pictorului Doru Bucur (4.500 euro), Ştefan Dumitrescu – O cruce pe deal, Adam Bălţatu – La sat (2.000 euro), Ştefan Dumitrescu – Sfat (8.500 euro) , Constantin Pacea – Golf (2.000 euro), Ion Pacea – Natură Statică cu flori şi mere (1.900 euro) , Gheorghe Saru – Peisaj cu cal, Rudolf Schweitzer Cumpăna – Bărci la Hydra (8.500 euro) , Nicolae Tonitza – Bust de fată blondă, Gheorghe Vânătoru – Natură statică cu vase şi mere (5.500 euro), Constantin Artachino – Bordei tătărăsc (4.000 de euro), Constantin Artachino – Han tătărăsc (7.000 de euro), Adam Bălţatu – Case pe valea Siretului (5.500 de euro), Adam Bălţatu – Case la Huşi (4.000 de euro), Adam Bălţatu – După ploaie (4.000 de euro), Adam Bălţatu – Cană cu muşcate (6.500 de euro), Adam Bălţatu – Natură moartă cu vânat (5.000 de euro estimativ), Adam Bălţatu – Case la periferia Iaşului (4.750 de euro), Horia Bernea – Tâmpla (8.000 de euro), Traian Boldea – Grandpa (450 de euro), Traian Boldea – Hello (450 de euro), Marius Bunescu – Drum pe malul lacului în Mangalia (4.500 de euro), Ştefan Dimitrescu – Ai vrea tu! (circa 2.000 de euro), Dumitru Ghiaţă – Pe valea Bistriţei (4.250 de euro), Iosif Iser – Odaliscă (3.000 de euro), Viorel Mărginean – Pasărea Phoenix (8.000 de euro), Samuel Mutzner – Figaro (aproximativ 4.000 de euro), Ion Pacea – Golf auriu (5.000 de euro), Ion Pacea – Marină (1.400 de euro), Constantin Pacea – Patio de Sevilla (1.500 de euro), Constantin Piliuţă – Citadină (4.500 de euro), Constantin Piliuţă – Primăvară (4.250 de euro), Lucian Grigorescu – Case din Via Ripetta (7.000 de euro), Lucian Grigorescu – Uliţa dobrogeană (9.500 euro), Gheorghe Petraşcu- Răsărit la Balcic (7.000 de euro), Nicolae Vermont – Sat de pescari în Bretania (3.250 de euro), Nicolae Vermont – Visare (7.500 de euro).
Anul trecut, Dinu Patriciu a avut dificultăţi financiare atât cu Adevărul Holding SRL, cât şi cu firma MIC.RO RETAIL SRL care a intrat in faliment, pe lista creditorilor existând peste 1.200 de societăţi şi persoane fizice şi aproximativ 5.000 de salariaţi neplătiţi. Printre societăţile păgubite se numără Mercadia Holland BV, acţionarul majoritar al MIC.RO. Pentru garantarea unor împrumuturi luate de Mercadia Holland BV de la BCR, Dinu Patriciu a gajat cu disponibilităţile bancare ale MIC.RO şi cu alte bunuri ale acestei societăţi.
R.D.