Starea de spirit a președintelui rus Vladimir Putin și a celor din primul cerc de putere este caracterizată de oboseală, tristețe și dezamăgire, în contextul evoluțiilor pe plan militar și politic legate de ofensiva împotriva Ucrainei.
Analiza îi aparține companiei R. Politik și se bazează pe surse de la Kremlin și pe declarațiile publice recente ale lui Putin.
Principalele concluzii ale analizei:
- În ultimele trei luni, oboseala s-a acumulat în mod evident, optimismul a dispărut în mare măsură, lăsând loc descurajării. Încă nu este o stare de anxietate, dar una de tristețe și dezamăgire.
- Putin nu poate înțelege de ce Ucraina nu se predă, de ce nu sunt dispute interne la Kiev despre necesitatea de a capitula. Putin crede că Ucraina este condamnată. Crede că, pe măsură ce luptele continuă, ambele părți vor suferi tot mai multe sacrificii inutile, iar ”prețul” va fi tot mai mare pentru victoria Rusiei. Acest calcul îl întristează sincer.
- O neînțelegere similară în privința Occidentului: este dorința de a distruge Rusia atât de mare încât va sacrifica toți ucrainenii? Putin simte dezamăgire și durere, pentru că lucrurile nu merg după logica sa. Astfel, disputele dintre statele occidentale nu s-au intensificat, formațiunile politice ultraconservatoare/naționaliste/izolaționiste nu au succesul așteptat în statele UE astfel încât să schimbe direcția, populația nu se revoltă. Deși toate ingredientele par a fi la locul lor, totul se întâmplă foarte lent.
- Kremlinul definește conflictul drept un război civil între două popoare înfrățite. Putin acuză SUA că a dus o politică de separare și învăjbire a rușilor și ucrainenilor.
- Un alt citat relevant: ”Nimeni nu dorește unificarea poporului rus”. Există o senzație puternică de fatalism, catastrofă, singurătate. Putin nu s-a devoalat publicului într-o astfel de stare până acum.
- Totuși, Putin nu este gata pentru niciun fel de pace. ”Ținta noastră nu este să alimentăm conflictul militar, ci dimpotrivă, să sfârșim acest război”. Această frază nu este o schimbare de poziție sau afișarea unei disponibilități pentru negociere. Este mai degrabă o manifestare a șocului perceput din faptul că Occidentul distruge Ucraina, care, în percepția sa, aparține Rusiei. La acest șoc, se adaugă o respingere emoțională și o neînțelegere a ostilității altor state. Crede că a intervenit în Ucraina pentru a o salva, că adevărul istoric este de partea rușilor, iar eșecul rezultat înseamnă că nu s-a făcut dreptate. Nu se învinovățește pentru nimic.
- O transformare importantă: La începutul războiului, Putin dădea impresia că a preluat controlul situației și a început remodelarea politicii mondiale. Acum, lasă impresia că este, din nou, victima circumstanțelor. Astfel, războiul ar fi rezultatul eforturilor sistematice ale SUA, care au adus Rusia la acest ”stadiu”, al războiului fratricid.
- Nu are regrete pentru acțiunile sale: ”Nu am avut altă cale de ieșire”, ”Nu avem unde să ne retragem”. Aceste afirmații sunt făcute cu tristețe, dar nu are nicio îndoială că este necear să continue.
- ”Bob cu bob se face lanul” – aceasta este viziunea asupra strategiei Rusiei în următoarele luni. Adică să distrugă și să sufoce Ucraina lent, evitând luptele la scară mare. Este pregătit pentru o confruntare de durată.
- Deși spune că victimele umane îi provoacă ”amărăciune”, percepția sa este că existența Rusiei este în pericol, deci este imposibil să se oprească.
- Se observă un sentiment de vină față de armată. Faptul că trebuie să arunce atâția soldați în malaxorul războiului îi provoacă durere, un sentiment mai pronunțat decât responsabilitatea pentru mamele soldaților. Dar principala vină o atribuie Occidentului, evident. Dacă Ucraina nu ar fi primit sprijin, totul s-ar fi sfârșit de mult.
- Devine emotiv când vorbește despre patrioți. Afirmă că patriotismul tinerilor îl face să plângă, ceea ce arată că știe să apese ”butoanele” potrivite la timp.
- Simte o responsabilitate pentru faptul că a atras milioane de oameni într-un război care merge într-o direcție neprevăzută inițial. Acest sentiment ”impune” o solidaritate colectivă și sprijin constant. Altfel, povara devine insuportabilă.
- Face o distincție clară între patrioții adevărați, pentru care are un respect deosebit, și ne-patrioți, pe care îi vede drept o amenințare. Această premisă va duce la impunerea unui sistem și mai dur decât în prezent, împotriva oricărei forme de opoziție internă. Va fi dezvoltat un sistem complex de represiune, care va scoate din joc inamicii din interior. Ideologia oficială va ocupa mai mult din spațiul public.
- Concluzia este că Putin este din ce în ce mai supărat pentru ce se întâmplă. În ultimele luni, a trecut de la optimism moderat la depresie. Chiar dacă Rusia va înregistra o victorie totală mâine, Putin nu va fi foarte fericit, pentru că s-a plătit un preț prea mare. Știe ce vrea să facă, refuză să schimbe ”planul” și nu vrea să înțeleagă care ar putea fi alternativa. Nu vrea să o vadă. Dar, în situația actuală, nu se simte confortabil.
R. Politik este o companie fondată și condusă de Tatiana Stanovaya, expertă în politica Rusiei. Stanovaya a trăit și lucrat la Moscova, în mediul universitar și mediul privat până în 2010, când a emigrat în Franța.
Vlad Bârleanu