Şefii CSM, DNA, SRI, SIE şi toate ambasadele au confirmat invitaţia la întâlnirea la care participă, vineri, de la ora 11, aproape toţi procurorii DIICOT din România
Ceea ce unii socotesc o neagră criză instituţională e considerată de procurorii DIICOT cel mai bun moment pentru ca instituția să-şi activeze pe deplin motoarele. Structura funcţionează cu destule resurse, iar procurorul şef adjunct al structurii crede că DIICOT fidelizează, asta pentru că echipa de 270 de procurori nu s-a schimbat prea multi nici măcar după un deceniu.
„DIICOT înseamnă în primul rând combaterea terorismului, a traficului transfrontalier de droguri şi a criminalităţii informatice”, a declarat pentru Sursa Zilei procurorul şef adjunct Giorgiana Hosu, unul dintre oamenii prin care DIICOT s-a specializat tocmai în combaterea macrocriminalităţii economico-financiare.
Cu biroul de procuror şef rămas gol în împrejurări prea puţin încurajatoare, DIICOT îşi face planuri despre cum revine în forţă pe domeniile în care s-a consacrat: scoţând spioni din sistemele guvernamentale şi militarizate, ori eliminând din piaţă „băieţii deştepţi” din economie. Într-un moment în care alţii ar face calcule pentru limitarea dezastrului, DIICOT îşi mobilizează toate forţele pentru a arăta că sunt aceiaşi procurori care au făcut anchete fără precedent, chiar dacă beneficiază de nici un sfert din resursele DNA şi nici nu au propria poliţie judiciară.
Vom avea un nou sediu care ne permite nu doar să ne desfăşurăm la maximum forţele, ci să şi activăm servicii pentru care nu mai avem loc de dezvoltare în actualul sediu. Un exemplu este Centrul Operaţional din cadrul DIICOT care va oferi procurorilor cele mai noi tehnologii de analiza a informaţiei. Noul sediu va fi primul al unei unităţi de parchet din România care dispune de camere speciale de audiere pentru toţi procurorii
Giorgiana Hosu
pentru Sursa Zilei
În 10 ani de activitate, DIICOT a fost scena unor spectaculoase anchete, de la tone de droguri sud-americane capturate în portul Constanţa, la recuperarea armelor furate din depozitul Armatei de la Cirorgârla în cadrul unui dosar cu traficanţi şi până la minuţioasa monitorizarea a războiului dintre bandele din Piatra Neamţ ce a culminat cu capturarea infractorilor în timp ce montau explozibil sub maşina rivalilor.
Giorgiana Hosu este considerată unul din acei procurori preocupaţi de dosare, neinteresaţi de imaginea publică. A dovedit acest lucru foarte recent, când Sursa Zilei a încercat, preţ de o jumătate de zi, să obţină o declaraţie despre activitatea DIICOT, la 10 ani. Lucru imposibil între zecile de audienţe, convorbiri telefonice şi întreruperi pentru semnarea unor documente urgente.
Procurorul şef adjunct Giorgiana Hosu face parte din conducerea DIICOT din 2005 şi este singurul şef din structură care nu a ars nicio etapă de creştere profesională. În 2002, cu 3 ani înainte să se nască DIICOT ca structură, Giorgiana Hosu lucra, din poziţia de procuror la Parchetul General, la primul mare dosar de crimă organizată al României. Pe atunci, omul de afaceri româno-israelian Sorin Beraru i-a oferit anchetatorului 1,5 milioane de dolari ca să scape de mandatul de arestare din dosarul CICO. Deşi consumat acum mai bine de un deceniu, cazul a avut şi în acest an ecopuri în România, statul fiind condamnat de CEDO la daune de 7.000 de euro întrucât în dosarul privind darea de mită a fost schimbat completul de judecată în timpul procesului.Giorgiana Hosu este omul stabilitatii la DIICOT si cele mai mari sanse sa ocupe pozitia vacanta de procuror sef, in conditiile in care oamenii din teritoriu au transmis memorii ca nu si doresc sefi din afara structurii.