Alcalinitatea organismului și gândirea pozitivă ne fac viața mai armonioasă
Odată încheiat procesul digestiei, alimentele, conform calităţii proteinelor, hidraţilor de carbon, grăsimilor, mineralelor şi vitaminelor pe care le conţin, vor genera o condiţie de aciditate sau de alcalinitate în organism. Rezultatul acidifiant sau alcalinizant se măsoară prin intermediul unei scale numite pH, ale cărei valori sunt cuprinse între 0 şi 14, pH-ul 7 fiind un pH neutru.
Este important să cunoaştem cum alimentele acide şi cele alcaline afectează sănătatea. Pentru ca celulele să funcţioneze corect, pH-ul acestora trebuie să fie uşor alcalin. La o persoană sănătoasă, pH-ul sângelui este între 7,40 şi 7,45, scrie doctorul Cătălin Luca pe site-ul său.
Dr. Robert Young, microbiolog şi nutriţionist din Statele Unite, a studiat ani de zile aciditatea sângelui, considerând-o, alături de alţi specialişti din domeniu, principala cauză a bolilor din epoca modernă. “Miracolul pH. Dieta Young”, el afirmă: “Nivelul pH-ului din toate materiile fluide ale organismului nostru afectează fiecare celulă din corp. Întregul proces metabolic depinde de alcalinitatea mediului. Aciditatea crescută cronică corodează ţesuturile organismului iar, dacă nu este ţinută sub control, întrerupe activitatea şi funcţionarea celulelor, de la bătăile inimii până la circuitul neuronal cerebral. Cu alte cuvinte, aciditatea afectează însăşi viaţa. Ea se află la baza tuturor bolilor şi îmbolnăvirilor.”
Boli cauzate de aciditatea mărită a organismului
Dacă corpul nostru menţine o aciditate extremă sau excesivă putem avea următoarele probleme:
Se produc radicalii liberi care oxidează şi alterează întregul sistem imunitar, fiind necesari antioxidanţii pentru eliminarea resturilor oxidării din corp; – vitaminele şi mineralele nu mai pot fi absorbite corect în organism; – bacteriile benefice din intestinul subţire îşi pierd capacitatea de a ajuta la digestia corectă; – ţesutul conjunctiv se deteriorează şi îşi pierde capacitatea de a-şi realiza toate funcţiile relaţionate cu sănătatea capilară, a pielii şi a unghiilor; – somnul este neregulat şi alterat; – apar dureri de cap, infecţii şi răceli; – apare o stare de oboseală permanentă şi o lipsă de energie vitală.
Boala apare într-un mediu acid (pH acid). Dacă nu normalizăm pH-ul sângelui, este dificil să vindecăm mai ales bolile grave.
Majoritatea acestor boli cauzate de un pH acid este provocată de o alimentaţie proastă, care include un exces de carne şi grăsimi saturate. Emoţiile au, de asemenea, un rol important, deoarece cele negative precum furia sau tristeţea blochează organe ca ficatul sau intestinele, împiedicând astfel corecta lor funcţionare.
Consecinţele unei acidităţi mărite a organismului sunt: corpul nu mai absoarbe corect vitaminele şi mineralele, celulele au carenţe nutriţionale, este dificilă repararea celulară şi eliminarea metalelor grele, tumorile pot creşte mai repede, pot apărea artrita reumatoidă, fibromialgia, sindromul de oboseală cronică, osteoporoza, diabetul, lupusul, tuberculoza, hipertensiunea arterială, valorile ridicate de colesterol, bolile cardiace, cancerul ca urmare a unui nivel extrem de aciditate, eczemele, acneea, pietrele la vezica biliară, herniile, anxietatea, tulburările de comportament, insomniile, nervozitatea, palpitaţiile şi durerile musculare.
Dr. Robert Young confirmă prin studiile sale toate acestea: “Excesul de aciditate din organism este cauza tuturor bolilor degenerative. Când se distruge echilibrul, iar organismul începe să producă şi să depoziteze mai multă aciditate şi mai multe deşeuri toxice decât poate elimina, atunci încep sa se manifieste diferite dureri şi afecţiuni.
Este cancerul cauzat de aciditate?
În anul 1931, dr. Otto Heinrich Warburg (1883-1970), a primit premiul Nobel datorită descoperirii cauzei primare a cancerului. El a primit această recunoaştere ştiintifică datorită tezei sale numite “Cauza primară şi prevenirea cancerului”. Conform acestui om de ştiintă, cancerul este consecinţa unei alimentaţii antifiziologice şi a unui stil de viaţă antifiziologic. Ce înseamnă aceasta mai exact? O alimentaţie antifiziologică este cea bazată pe alimente acidifiante şi sedentarism care creează în organism un mediu de aciditate. Aciditatea, la rândul său, epuizează oxigenul din celule. Dr. Otto Heinrich Warburg a afirmat: “Lipsa de oxigen şi aciditatea sunt două feţe ale aceleiaşi monezi: dacă o aveţi pe una, o aveţi şi pe cealaltă. Substanţele acide resping oxigenul; în schimb, substanţele alcaline atrag oxigenul. Privarea unei celule de 35% din oxigenul său timp de 48 ore o poate transforma în celulă canceroasă.”
În lucrarea sa “Metabolismul tumorilor”, Warburg a demonstrat că toate formele de cancer sunt caracterizate de doua condiţii de bază: acidoza şi hipoxia (lipsa de oxigen). A descoperit de asemenea, că celulele canceroase sunt anaerobe (nu respiră oxigen) şi nu pot supravieţui în prezenţa nivelelor ridicate de oxigen. Conform doctorului Warburg “Toate celule normale cer în mod absolut oxigen, însă celulele canceroase pot trăi fără oxigen – este o regulă fara excepţie. Ţesuturile canceroase sunt ţesuturi acide, în timp ce ţesuturile sănătoase sunt ţesuturi alcaline.
Dr. Theodore A. Baroody afirmă la rândul său în cartea numită “Alkalize or Die” (“Alcalinizaţi sau muriţi”): “În realitate nu contează numărul bolilor, ceea ce contează este că toate provin din aceeasi cauză…multe deşeuri acide în corp!”.
Cum se poate echilibra şi alcaliniza organismul?
Alcalinitate prin oxigenare:
Sportul ajuta la alcalinizarea organismului Exerciţiul fizic ne oxigenează întregul corp şi pune în mişcare sistemul limfatic şi totodată ne permite să eliminăm, prin procesul transpiraţiei, toxinele acumulate în corp şi să eliminăm aciditatea din ţesutul adipos. Este important de asemenea, pentru că ne ajută să ne fortifiem şi să devenim mai flexibili, ne întăreşte sistemul cardiovascular, oasele şi articulaţiile. Sportul îmbunătăţeşte metabolismul, normalizează presiunea sanguină, echilibrează nivelul trigliceridelor din sânge şi nivelele de insulină.
În natură, într-un mediu curat şi oxigenat există mai mulţi ioni negativi, numiţi şi vitamine ale aerului”, iar în unele regiuni din natură (munte, malul mării sau cascade de apă) unde apa se află într-o continuă mişcare, proporţia ionilor din aer este de 2.000 ioni negativi faţă de 1.000 ioni pozitivi pe cm3. S-a constatat că acest raport este cel mai benefic pentru fiinţa umană. Doctorul Albert Kruger a descoperit că ionii negativi măresc rata vitezei de oxidare a serotoninei din sânge, reduc nevroza şi anxietatea măresc apetitul, pofta de viaţă şi tonifică organismul. În oraşe, în marile aglomerări urbane, datorită gazelor de eşapament, a fumului de ţigară, smogului industrial, antenelor de telefonie mobilă, etc., se crează un mediu extrem de nociv, încărcat cu ioni pozitivi. Acest mediu nociv favorizează starea de aciditate a organismului.
Alcalinitate prin dietă:
Alimentele acide sunt cele care produc senzația de greutate în organism, migrene, nervozitate, arsuri la stomac. Mai mult, excesul de alimente acide poate duce în timp la diferite boli, unele cronice și degenerative. Alimentele acide lasă în organism reziduuri cu numeroase consecinţe nefaste asupra digestiei. Ele obosesc organele interne şi alterează funcţionarea lor.
Deoarece acidoza provoacă inflamaţii şi distruge celulele, organismul va începe să utilizeze steroizii, electroliţii, apa, lipidele (colesterolul) pentru combaterea acidităţii. Aceasta va avea ca urmare deshidratarea la nivel atât intracelular, cât şi extracelular. Ceea ce este necesar în acest caz este ca în locul alimentelor generatoare de aciditate să consumăm alimente care creează alcalinitate în organism. Consumul de alimente care creează alcalinitate, în principal fructe şi legume sub formă de suc sau în stare crudă va iniţia procesul de detoxificare şi de rehidratare a organismului.
Conform dr. Robert Morse, alimentele se pot împărţi în două mari categorii: alimente care produc reacţii acide în organism şi alimente care produc reacţii alcaline. Acest lucru nu este neapărat legat de pH-ul alimentului în sine. Alcalinitatea este cel mai mare agent de detoxificare a organismului, aşa încât alimentele care produc alcalinitate vor detoxifica organismul. Cu cât un aliment va determina o alcalinitate mai ridicată, cu atât detoxificarea va fi mai profundă. În general, fructele sunt un exemplu de alimente de alcalinizare. Elementele componente alcaline ale fructelor sunt utilizate şi pentru a hrăni organismul. Ele sunt cu adevărat regeneratoare.
Alimentele de acidificare încetinesc, inhibă sau blochează procesul de detoxificare. Ele sunt inflamatoare şi formează mucozităţi în organism, provocând, în final, lezarea ţesuturilor. Acizii pot deveni radicali liberi, provocând leziuni tisulare dacă nu sunt legaţi de un antioxidant (care este alcalin) şi eliminaţi. Cu toate acestea, acizii sunt necesari în desfăşurarea proceselor de ionizare şi oxidare. Dieta ar trebui să conţină în proporţie de cel puţin 80-90% alimente care produc alcalinizare.
Alimente alcaline
Dintre toate alimentele, vegetalele cu frunze verzi sunt recunoscute ca fiind cele mai alcalinizante pentru corp. Frunzele verzi sunt cea mai bună sursă de minerale alcaline, au un conţinut ridicat de fibre vegetale, au proprietăţi calmante şi anti-stres şi sunt cea mai bună sursă de clorofilă.
Alimente care formează mediu alcalin:
Fructe
Mere, caise, banane, fructe cu boabe mici, cireşe, nucă de cocos proaspătă, curmale, smochine, grepfrut, struguri, guava, lămâi coapte, lămâi verzi, mango, pepene – toate soiurile, nectarine, portocale, papaya, pere, piersici, ananas proaspăt, rodii, stafide, căpşuni, mandarine, fructul pasiunii, zmeură, kiwi, merişor.
Paradoxal, caracteristica tipică a fructelor alcaline este aceea că ele conţin o componentă acidă, cum ar fi acidul citric, ceea ce trebuie să fie neutralizat de către corp pentru a extrage şi utiliza mineralele alcaline.
Legume
Lucernă, anghinare, sparanghel, avocado, muguri de bambus, fasole lima, sfeclă, gogoşari, broccoli, varză de Bruxelles, varză roşie şi albă, morcovi, ţelină, conopidă, castane comestibile, cicoare, arpagic, porumb dulce, castravete, păpădie, mărar, ştevie verde, vinete, frunze de cicoare, usturoi, hrean, gulie, praz, lăptuci, salată verde, salată chinezească, bame, măsline, ceapă, pătrunjel, păstârnac, mazăre, dovlecei, ridichi, varză acră, măcriş, spanac, germeni de cereale, dovlecel, cartof dulce, roşii, creson, cartof alb, rucola, ardei gras, mazăre verde, ciuperci.
Alte alimente care formează mediu alcalin:
Cidru de mere, oţet, lapte bătut, zer crud, alge comestibile, mei, quinoa, soia, hrişcă, lapte crud, migdale, miso, ulei de măsline, uleiuri comestibile presate la rece, condimente naturale, vin organic, iaurt din lapte crud, măsline, apa pură, apa cu lămâie, ceai de plante medicinale, lapte de migdale, ceai verde.
Vitamina c alcalină forte
Suplimentarea dietei zilnice cu vitamina C şi prevenirea carenţei de vitamina C folosind produsul Vitamina C alcalină forte este de un real folos în dieta alcalină. Vitamina C alcalină, sub forma de ascorbat de calciu, are numeroase proprietăţi importante pentru o dietă alcalină, şi nu numai.
Astfel, Vitamina C Alcalină Forte neutralizează aciditatea din fluidele corpului (sânge, plasmă, salivă), menţine nivelul Ph-ului la 7,5 – 7,6, nu irită stomacul nici măcar la doze mari (spre deosebire de vitamina C standard), este reţinută în organism de la 12 până la 14 ore, astfel că acţiunea sa este de durată. Vitamina C Alcalină Forte determină beneficii mai profunde şi mai eficiente ale acidului ascorbic şi ale calciului: imunostimulatoare, antioxidante, alcalinizante, îmbunătăţeşte circulaţia, menţine flexibilitatea şi sănătatea vaselor sanguine.
Alimente care formează mediu acid:
Băuturi alcoolice, aspirină, orz, banane verzi, afine, mure, coacăze, pâine, prăjituri, fursecuri, bomboane, cereale pentru mic dejun, brânzeturi, ciocolată şi cacao, cafea, cola şi băuturi răcoritoare, coloranţi artificiali, condimente, porumb preparat, amidon de porumb, biscuiţi săraţi, creme de ou, produse lactate, sosuri de salată, gogoşi, ouă – albuş, arome artificiale, produse din făină, fructe conservate, gelatină, sos de friptură, tărâţe de grâu, îngheţată, dulceaţă, gem, linte, maioneză, carne – inclusiv peşte, moluşte, scoici şi carne de pasăre, uleiuri procesate, măsline în saramură, nuci, paste făinoase, produse de panificaţie, plăcinte, alune americane, piper negru, prune, prune uscate, prăjituri cu orez, orez alb şi brun, sifon, produse din soia, zahăr rafinat, ceai indian, tutun, legume conservate.
Alcalinizare prin gânduri şi emoţii benefice: Echilibrul emoţional favorizează o stare alcalină
Optimismul, buna dispoziţie debordantă, bucuria de a trăi trebuie să constituie starea noastră permanentă. Procedând astfel vom fi mereu în contact cu energiile minunate, benefice ale Universului. Este indispensabil necesar în epoca în care trăim, să atragem în noi înşine, cât mai multe dintre energiile subtile ale optimismului şi curajului pentru a deveni chiar şi pentru ceilalţi focare exemplare“. (Dr. Victor Pauchet – „Fiti Optimişti“)
Dacă doriţi să vă recuperaţi sănătatea sau s-o îmbunătăţiţi, trebuie să vă regândiţi modul de vă hrăni, de a vă hidrata organismul şi în special modul de a gândi. Starea alcalină este un stil de viaţă. Gândirea include procesele gândirii, sistemele de credinţe, nivelul de conşţienţă personală, atitudinile, sentimentele şi comportamentul. Studii recente în psihologie au demonstrat că emoţiile negative pot provoca chiar mai multă aciditate decât ceea ce mâncăm sau bem. Emoţiile negative pot avea multe cauze şi multe forme şi generează în organism un stres, iar stresul generează aciditate. De aceea este foarte important să acordăm atenţia cuvenită acestor aspecte. Tot ceea ce mâncăm şi bem, împreună cu emoţiile noastre sunt importante pentru a ne recupera echilibrul interior. Evident, dacă nu avem grijă şi de aspectele mentale şi emoţionale, soluţionând conflictele existente precum lipsa de încredere în sine, orgoliul, mânia sau fricile este dificil să păstrăm o stare alcalină în corp, generatoare de bunăstare şi echilibru.De asemenea, este ştiut faptul că gândurile negative consumă multă energie, slăbind în timp forţa vitală a corpului. Astfel emoţiile negative pot avea efecte nocive, îmbolnăvindu-ne, deoarece provoacă prin ele însele această stare acidă atât de negativă. Bucuria, râsul, fericirea, odihna şi somnul creează alcalinitate. Grijile, supărarea, ura, invidia, bârfa, teama şi insomnia creează aciditate.
Putem să prevenim apariţia diferitelor boli sau afecţiuni, putem să avem o viaţă sănătoasă şi echilibrată acordând mai multă atenţie acestor factori esenţiali pentru menţinerea unei sănătăţi optime: dieta, sportul şi gândirea. Făcând alegerile cele mai bune în aceste privinţe, ne putem bucura de o viaţă cu adevărat sănătoasă şi armonioasă.
Olimpia Diaconiuc