Inspectorii Curții de Conturi consideră că în ritmul actual de consolidare a imobilelor, programul va fi finalizat în 154 de ani
Curtea de Conturi a făcut auditul la Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului București (UATMB) în cursul anului 2014, verificările vizând toate achizițiile și dotările, dar și măsurile luate până la 31 decembrie 2013. Până la acea dată, în București doar 16 imobile din calasa I risc seismic au fost finalizate. Adică un procent de 8,4% din totalul clădirilor de acest fel din Capitală.
Ritmul de realizare a consolidării imobilelor este extrem de lent. În consecință, în condiițile menținerii ritmului de derulare a Programului de 1,2 imobile/an, acesta va fi finalizat în aproximativ 154 de ani
Raport Curtea Conturi
Inspectorii mai spun că lucrările de consolidare s-au desfășurat pe o perioadă foarte lungă de timp, iar firmele care au executat lucrările nu au asigurat o bună organizare a activităților de șantier.Iar sumele decontate acestor firme nu au fost deloc mici, plus că au fost majorate tot timpul.
Nici oamenii nu sunt mulțumiți de aceste lucrări de consolidare, pentru că ratele lunare de restituit sunt de valoare mare, fiind dificil de susținut de proprietari.
O altă nerealizare pe care o stabilește Curtea de Conturi este legată de campaniile de informare a populației. Astfel, inspectorii spun că aceste campanii nu și-au atins scopul, pentru că oamenii nu conștientizează adevăratul pericol atâta timp cât măsurile luate de autorități nu inspiră încredere, pentru că nu sunt concrete.
În cazul unui dezastru, UATMB are la dispoziție o aplicație care ar trebui să conțină toate datele necesare – un fel de bază de date cu numere de telefon, adrese, instituții. Numai că aplicația, GIS, nu este completă, deși are câțiva ani de când a fost implementată. curtea de conturi spune că doar 40 la sută din informațiile necesare sunt prezente, lipsind unele referitoare la rețelele tehnico-edilitare, numere poștale din zonele nou construite, deținători de utilități, primării de sector și altele.
Din cauza nepopulării bazelor de date cu toate informațiile necesare funcționării optime a aplicației GIS, nu se poate realiza analiza și evaluarea riscurilor în caz de dezastre (cutremur major în municipiul București), nu sunt evidențiate pe hărți pericolele cunoscute și potențialele surse de dezastru, pentru a permite luarea unor decizii corecte și la timp și elaborarea unor planuri mai eficiente.
Raport Curtea de Conturi
O altă problemă nerezolvată de autorități este legată de Inspectoratul pentru situații de Urgență, ma exact de finanțarea și dotarea acestuia. inspectorii au constatat că finanțarea ISU este atipică, pentru că bugetul de stat este degrevat de cheltuielile materiale și de capital efectuate pentru dotarea inspectoratului, în detrimentul bugetelor locale. În loc ca o cotă parte din PIB sau din bugetele locale/municipale să fie alocate exclusiv pentru sitații de urgență, dezastre, ISU nu funcționează în subordinea Consiliului general al primăriei, așadar nu i se poate aloca din bugetul local fondul necesar achizițiilor pentru baza materială necesară.
Primăria Capitalei a luat o măsură – vrea să creeze un corp de voluntari, dar, primul pas a fost să comande un studiu de fezabilitate, așadar proiectul mai așteaptă.
În cazul unui dezastru, inspectorii spun că și dacă se primesc ajutoare interne sau internaționale, pentru sinistrați, autoritățile nu știu care sunt procedurile pentru gestionarea lor.
Marilena Nedelcu