Inspecția Judiciară a contestat modul în care Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat, în octombrie anul trecut, raportul de control privind activitatea DNA. În plângerea prealabilă, făcută publică, miercuri, de IJ, conducerea IJ denunță o serie întreagă de nereguli, invocând inclusiv cenzura în modul în care a acționat Secția pentru procurori a CSM. Cu toate acestea, contestația inspectorilor judiciari a fost respinsă.
Secția pentru procurori a CSM a adoptat, însă, un raport din care au fost excluse chiar constatări ale inspectorilor judiciari ce demonstrau nereguli care țin de activitatea managerială a Laurei Codruța Kovesi.
Atac la independența inspectorilor judiciari
Astfel, potrivit plângerii, Secția pentru procurori a CSM a cenzurat dreptul conducerii IJ de a-și exprima opinia, în procesul de avizare a raportului, anulând însuși avizul.
„La data de 31.10.2017,după finalizarea procedurii de analiză a Raportului de control nr. 5115/IJ/982/DIP/2017 al Inspecţiei Judiciare, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a emis un comunicat de presăîn care a menţionat faptul că „Au fost respinse observaţiile conducerii Inspecţiei Judiciare, acestea din urmă neavând rolul de armonizare a unor aspecte neunitare ale Raportului.
În cuprinsul Hotărârii nr. 686/31.10.2017 a Secţiei pentru procurori a CSMs-au reținut următoarele aspecte referitor la observaţiile formulate prin Nota din 25.09.2017 în cadrul procedurii de avizare reglementată prin dispoziţiile art. 64 alin. 6 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, publicat în M. O. nr. 802/29.11.2012, cu modificările ulterioare : <<Faţă de împrejurarea că Observaţiile prezentate nu sunt de natură a imprima un caracter unitar concluziilor şi propunerilor inspectorilor judiciari, putând fi apreciate drept constatări şi concluzii proprii, diferite de cele ale inspectorilor judiciari care au efectuat în mod direct şi nemijlocit controlul, Secţia pentru procurori urmează a le respinge.>>
Prin definiţie, avizarea presupune exprimarea unei păreri autorizate într-o chestiune oficială.
Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară nu conţine niciun fel de prevederi în sensul ca observaţiile formulate în cadrul procedurii de avizare să fie de natură a imprima un caracter unitar concluziilor şi propunerilor inspectorilor judiciari,nefiind stipulată în sarcina conducerii direcţiei ori a Inspecţiei Judiciare vreo obligaţie în sensul armonizării eventualelor constatări, concluzii ori propuneri diferite ale inspectorilor judiciari, expuse în cuprinsul raportului de control.
Procedura operaţională privind efectuarea controalelor de către Direcţia de inspecţie pentru procurori – P.O. – III – 01 prevede, în art. 8.16 următoarele, referitor la armonizarea concluziilor şi propunerilor formulate de către inspectorii judiciari din cadrul echipelor de control :
„La redactarea raportului privind controlul prevăzut la punctul 8.1. lit. a (n.r. – privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor, ce decurg din legi şi regulamente, de către conducerea parchetului)vor fi avute în vedere următoarele:
- fiecare grupă de inspectori judiciari formulează pentru parchetele verificate concluzii şi propuneri.
- eventualele opinii contrare ale inspectorilor judiciari din cadrul fiecărei grupe în privinţa concluziilor şi propunerilor urmează a fi armonizate astfel încât să fie prezentat un punct de vedere unitar de întreaga grupă.
- eventualele concluzii şi propuneri diferite ale grupelor pentru constatări similare ori asemănătoare urmează a fi armonizate astfel încât să fie prezentat un punct de vedere unitar al acestor grupe.
Exprimarea părerii în cadrul procedurii de avizare, de către conducerea direcţiei ori a Inspecţiei Judiciare, se realizează ulterior redactării raportului de control de către inspectorii judiciari componenţi ai echipei de control, din perspectiva verificării conformităţii obiectivelor stabilite prin ordinul de controlemis de inspectorul şef, cu datele şi informaţiile reţinute de inspectorii judiciari în cuprinsul raportuluiîntocmit.
Din această perspectivă,urmare examinării Raportului de control nr. 5115/IJ/982/DIP/2017, în cadrul procedurii de avizare, prin Nota din 25.09.2017 au fost formulatecele 8 observaţii, prin menţionarea lipsurilor constatate în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de control stabiliteprin Ordinul nr. 71/3.07.2017 emis de inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare.
Opinia formulată vizând deficienţelereţinute în îndeplinirea de către inspectorii judiciari a obiectivelor de controla fost concret motivată în cuprinsul notei de avizare, prezentându-se comparativ şi extrase din rapoarte de control întocmite anterior în lucrări având ca obiect efectuarea unor controale de aceeaşi natură.
De vreme ce observaţiile formulate vizează lipsuri constatate în ceea ce priveşte îndeplinirea de către inspectorii judiciari a unor obiective de control, în mod evident acestea nu pot fi apreciate drept constatări şi concluzii proprii,diferite de cele ale inspectorilor judiciari care au efectuat în mod direct şi nemijlocit controlul,fiind practic inexistente constatări ori concluzii ale acestora în ceea ce priveşte aspectele reţinute şi semnalate drept lipsuri în realizarea obiectivelor de control.
Faţă de cele arătate, în raport de cadrul legal şi regulamentar existent,este nelegală limitarea,în cadrul procedurii de avizare, a dreptului de exprimare,de către conducerea direcţiei de inspecţie judiciară ori a Inspecţiei Judiciare, a unei păreri asupra raportului de controlnumai la situaţiile în care observaţiile formulate ar fi de natură a imprima un caracter unitar concluziilor şi propunerilor inspectorilor judiciari,astfel cum s-a reţinut prin Hotărârea nr. 686/31.10.2017 a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
De altfel, exprimarea unei păreri în cadrul procedurii de avizare, de către directorul direcţiei de inspecţie pentru procurori şi de către inspectorul şef al inspecţiei judiciare,constituie o modalitate de manifestare a principiului independenţei acestora, ce funcţionează asemeni independenţei fiecărui inspector judiciar, iar cenzurarea, în modalitatea reţinută prin Hotărâre, a dreptului factorilor de conducere de a-şi exprima părerea în exercitarea atribuţiilor prevăzute deart. 64 alin. 6din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciarăeste de natură a aduce atingere independenţei acestora.
Practic, prin respingerea acestor observaţii, Secţia pentru procurori a CSM a lipsit de eficienţă activitatea de avizare a Raportului de control.„, se arată în plângerea prealabilă a IJ.
„Aprobarea parţială a obiecţiunilor formulate de către Direcţia Naţională Anticorupţie (art. 4) şi excluderea din conţinutul Raportului de control a aspectelor care fac obiectul unor sesizări din oficiu ale Inspecţiei Judiciare (art. 5), precum şi a unor constatări efectuate de către inspectori judiciari componenţi ai echipei de control, sunt nelegale”, se mai arată în plângerea prealabilă a IJ.
Astfel, inspectorii judiciari notează:
„a) În cuprinsul Hotărârii nr. 686/31.10.2017 a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ( 22, alin. 2) se reţine că dosarele procurorilor Moraru Iorga Mihaiela şi Ţuluş Doru-Florin nu au putut fi verificate, verificarea unora dintre cauze fiind făcută doar pe fişe transmise inspectorilor judiciari. Secţia a apreciat necesar a fi verificată situaţia cauzelor repartizate celor doi procurori.
Astfel, s-a apreciat oportună verificarea dosarelor celor doi procurori, însă în cuprinsul Hotărârii nu s-a reţinut şi cauza pentru care dosarele procurorului Moraru Iorga Mihaiela nu au putut fi verificate de către inspectorii judiciari, fiind înlăturate fără motivare constatărilor acestora, astfel cum au fost expuse în cuprinsul Raportului de control nr. 5115/IJ/982/DIP/2017 la pg. 145-155.
În condiţiile în care Secţia a dispus înlăturarea constatărilor inspectorilor judiciari care au stat la baza propunerii de efectuare a controlului pentru remedierea deficienţelor în ceea ce priveşte dosarele procurorului Moraru Iorga Mihaiela, s-a dispus totuşi de către Secţie efectuarea unui control pentru remedierea deficienţelor privind acest aspect (…)
b) În cuprinsul Hotărârii nr. 686/31.10.2017 a Secţiei pentru procurori ( 24, alin. 3,4,5 – redistribuirea, repartizarea, acte de control) se reţine faptul că procurorilor cu funcţii de conducere nu li s-ar putea imputa că acestea ar fi cauze care au condus, printre altele, la existenţa unui stoc mare de dosare vechi.
Referitor la nerespectarea dispoziţiilor art. 64 din Legea nr. 304/2004 definite ca „privind lipsa de unitate a Raportului de control”, Secţia – conform celor menţionate la pg. 30, pct. 5, a considerat că redistribuirea dosarelor în cadrul DNA s-a făcut cu respectarea prevederilor legale, însă fără a se analiza în concret, conform articolului invocat, modalitatea de redistribuire a dosarelor despre care s-a făcut referire în cuprinsul Raportului de control nr. 5115/IJ/982/DIP/2017 (pg. 157-158). În plus, aceste aspecte făceau obiectul unei sesizări din oficiu a Inspecţiei Judiciare, aflată în lucru la momentul pronunţării Hotărârii, iar referitor la aceleaşi aspecte, conform art. 5 din dispozitivul hotărârii adoptate, Secţia a dispus excluderea lor din conţinutul Raportului de control. În consecinţă, s-a ajuns în situaţia în care Secţia s-a pronunţat pe fondul unor constatări faptice reţinute de inspectori în cadrul raportului, pe care totodată, prin aceeaşi Hotărâre, le-a exclus din Raport.
c) În cuprinsul 7, pg. 24 din Hotărâre (hotărârea 686 a Secției pentru procurori a CSM din 31 octombrie 2017), în ceea ce priveşte constatările personale ale unor inspectori judiciari privind comunicarea defectuoasă a acestora cu procurorul şef direcţie, Secţia menţionează că acestea urmează a fi respinse întrucât reprezintă simple aprecieri subiective fără bază factuală şi care exced tematicii de control.
Aspectul reţinut în cadrul Hotărârii este nelegal, întrucât comunicarea – obiectiv al controlului conform art. 2 pct. I lit. D din Ordinul nr. 71/3.07.2017 – nu are un caracter limitat. De vreme ce inspectorii judiciari au constatat că li se refuză accesul la anumite dosare sau informaţii, că solicită anumite documente şi li se prezintă alte situaţii, nu exista, în mod real, posibilitatea ca aceştia să reţină în cuprinsul Raportului o comunicare în limite normale a unui conducător de instituţie. Aspectele reţinute privind conduita procurorului şef direcţie aveau bază factuală, care au şi format obiectul unei sesizări disciplinare din oficiu a Inspecţiei Judiciare. „, se mai arată în plângerea IJ.
Obiecțiile DNA, acceptate nemotivat
d) În cuprinsul Hotărârii nr. 686/31.10.2017 a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ( 28-29) nu se motivează de ce Secţia consideră ca îndreptăţită obiecţiunea DNA, afirmându-se doar că aspectele transmise către DNA nu pot fi calificate ca fiind constatări şi concluzii preliminare în înţelesul dispoziţiilor legale, fără a fi indicate dispoziţiile legale încălcate.
În cuprinsul aceleiaşi Hotărâri (pg. 29 alin. 3), Secţia a observat că nu s-a transmis procurorilor verificaţi criteriul de selecţie a dosarelor, deşi acesta a fost consemnat în procese-verbale. Nu se indică, însă, de către Secţie ce norme legale sau regulamentare ar fi fost încălcate prin necomunicarea metodei de selecţie a dosarelor.
Inspectoarele pro-Kovesi nu au comunicat deloc cu șefii IJ. CSM reține „comunicare deficitară” pe linie
„e) La 30 alin. 1 din Hotărârea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturiinr. 686/31.10.2017 se reţine comunicarea deficitară între inspectorii judiciari şi conducerea Inspecţiei Judiciare, care ar fi imprimat un caracter neunitar Raportului de control. În fapt, inspectorii Elena Rădescu, Mihaela Focică şi Cornelia Prisacariu nu au comunicat nimic conducerii Inspecţiei Judiciare, referatele/notele ori procesele-verbale întocmite de aceştia nefiind aduse la cunoştinţa conducerii pe parcursul verificărilor, ci doar în parte la momentul predării Raportului de control, astfel încât o comunicare deficitară poate fi reţinută doar pentru aceşti trei inspectori judiciari.
f) În cuprinsul Hotărârii nr. 686/31.10.2017 ( 32, pct. 13), Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază oportună înlăturarea din cuprinsul Raportului de control a menţiunilor de la pg. 171 paragraful 3, privind o posibilă repartizare neechilibrată a cauzelor.
Aceasta reprezintă în fapt o constatare motivată a inspectorilor judiciari, inserată în cuprinsul Raportului de control, care ar putea, eventual, să nu fie însuşită de către Secţie, dar nicidecum înlăturată din Raport.
g) Prin Hotărârea nr. 686/31.10.2017 ( 34), Secţia pentru procurori apreciază că se impune înlăturarea din cuprinsul Raportului de control nr. 5115/IJ/982/DIP/2017 al Inspecţiei Judiciare, a situaţiilor de fapt constatate de unii inspectori judiciari, întrucât acestea fac obiectul unor sesizări disciplinare aflate pe rolul Inspecţiei Judiciare.
Însăşi Secţia numeşte aspectele reţinute ca fiind situaţii de fapt. Ca atare, Secţia pentru procurori a CSM nu se poate substitui inspectorilor judiciari care au constatat aceste situaţii de fapt, prin activitatea efectivă de control desfăşurată timp de 6 săptămâni la entitatea verificată.
În cuprinsul art. 5 din dispozitivul Hotărârii nr. 686/31.10.2017 (pg. 36), Secţia pentru procurori hotărăște excluderea din Raportul de control a aspectelor ce fac obiectul unor sesizări din oficiu ale Inspecţiei Judiciare.
Or, aspectele ce fac obiectul unor sesizări din oficiu sunt situaţii de fapt constatate de inspectorii judiciari în cadrul verificărilor, care au condus la formularea propunerilor pe care Secţia şi le-a însuşit. Secţia pentru procurori nu se poate subroga în drepturile inspectorilor judiciari, membrii CSM neavând atribuţii de inspectori judiciari, iar constatările acestora din urmă nu pot fi înlăturate de către Secţie întrucât se încalcă principiul independenţei inspectorilor judiciari. Exista posibilitatea Secţiei de a nu-şi însuşi concluzii şi/sau propuneri ale inspectorilor judiciari, pe baza constatărilor faptice reţinute de aceştia, dar nu de a înlătura, prin excludere, constatările inspectorilor judiciari cuprinse în Raportul de control.
Urmare excluderii din conţinutul Raportului de control a aspectelor ce fac obiectul unor sesizări din oficiu ale Inspecţiei Judiciare(măsură dispusă la art. 5 din Hotărâre), au fost înlăturate situaţiile de fapt constatate de către inspectorii judiciari în cadrul controlului,care au fundamentat ulterior întocmirea sesizărilor din oficiu, conform art. 63 alin. 6 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară ori chiar luarea unor măsuri de către Secţie.
Astfel s-a ajuns în ipoteza în care, deşi este înlăturată situaţia de fapt constatată de către inspectorii judiciari în ceea ce priveşte comunicările prevăzute în art. 145 NCPP, Secţia şi-a însuşit propunerea aceloraşi inspectori judiciari de a se efectua un control pentru remedierea deficienţelor constatate inclusiv sub acest aspect, situaţie în care dispoziţia Secţiei nu este obiectivată de elementul de fapt care a determinat dispunerea verificărilor privind situaţia comunicărilor procedurale pentru anul 2016 în cazul soluţiilor de clasare dispuse, în ceea ce priveşte respectarea dispoziţiilor art. 145 NCPP.”, se mai arată în plângerea prealabilă a IJ.
Analiza între declarațiile actualilor procurori DNA și cele ale foștilor procurori DNA, fără temei legal
„h)În cuprinsul unei hotărâri a Secţiei pentru procurori prin care se hotărăşte aprobarea unui raport de control al Inspecţiei Judiciarese invocă aspecte apărute în spaţiul public şi se dispuneverificarea respectivelor aspecte (pg. 34-35,art. 6 pct. 2 şi 3). Însă, conform prevederilor legale şi regulamentare, aceste aspecte, exterioare datelor menţionate în raportul de control,nu pot face obiectul analizei Secţiei în cadrul prevăzut de art. 65 dinRegulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, o astfel de analiză trebuind a fi realizată doar asupra constatărilor, propunerilor şi concluziilor din cuprinsul Raportului de control al Inspecţiei Judiciare
i) De asemenea, realizarea unei analize comparative între declaraţiile tuturor procurorilor în activitate din cadrul Secţiei Judiciare şi declaraţiile celor care au plecat din DNA, măsură dispusă la 6 pct. 4 al Hotărârii nr. 686/31.10.2017 nu are temei legal întrucât fiecare persoană are propria percepţie şi cunoaştere a unor situaţii şi evenimente la care a participat şi pe care le relatează.
În plus, inspectorii judiciari nu au atribuţii de a face o analiză cantitativă comparativă a datelor rezultate din discuţiile purtate cu procurorii care în prezent îşi desfăşoară activitatea în cadrul Secţiei judiciare penale raportat la aspectele aduse la cunoştinţa inspectorilor judiciari de către procurorii care la data controlului nu îşi mai desfăşurau activitatea în cadrul DNA.
Inspectorii judiciari nu fac o apreciere a probelor, în raport de ansamblul probatoriului administrat, aşa cum procedează organele judiciare în cadrul procesului penal, ci expun în cadrul unei proceduri administrative toate situaţiile de fapt astfel cum au fost relatate de către persoanele intervievate, fără a exclude unele relatări percepute personal de către acestea.
Referitor la discuţiile purtate de către inspectorii judiciari cu procurorii, Procedura operaţională privind efectuarea controalelor de către Direcţia de inspecţie pentru procurori – P.O. III – 01 prevede, în art. 8.12, următoarele : „Rezultatul discuţiilor cu procurorii şi personalul auxiliar privind comportamentul şi comunicarea în cadrul parchetului, precum şi cele privind relaţiile interinstituţionale se consemnează într-o notă de discuţie individuală cu fiecare persoană intervievată. Notele sunt confidenţiale şi sunt anexate la lucrarea ce formează obiectul controlului în plic sigilat de către inspectorii judiciari.”, se mai arată în același document.