-0.1 C
București
luni, 23 decembrie 2024 - 0:45
No menu items!

Destine trasate pe hârtia igienică

spot_img

Vlad Barleanu

  • Vlad Bârleanu

Când un sistem de putere se prăbușește, cel mai grotesc zgomot de fond îl fac pupincuriștii. Cei care sunt murdari la gură.

Istoria se repetă mereu, pentru că natura umană este aceeași. Cei zece ani de putere ai lui Traian Băsescu s-au caracterizat printr-o deschidere a societății, datorată aderării la Uniunea Europeană, dar și prin crearea unor sisteme sofisticate de drenare a banilor publici înspre mai multe centre de putere, în special înspre cel condus de fostul titular de la Cotroceni.

Perpetuarea acestui sistem de corupție, care acum se destramă, a avut nevoie să se sprijine pe naivi, lichele sau pe strategi cu geniu. Toți au lucrat la consolidarea sistemului și la construirea unui discurs de tip propagandă.

Nu vreau să îi contrapun pe aceștia propagandiștilor de sens contrar, care au promovat mocirla baronilor roșii, ci unor analiști sau jurnaliști onești, care au avut curajul să devoaleze un sistem corupt generalizat, transpartinic, fără a face sugestii cu iz electoral.

Acum jocurile de putere se fac din nou, cărțile se reîmpart. Unii dintre acești servanți ai „sistemului Băsescu” tac vinovat, alții își apără acțiunile cu aceleași argumente, alții poate se căiesc, alții își caută liniștit un loc pufos în noul sistem de putere.

Scenele cu adevărat scabroase au în prim-plan lichelele care întorc armele, care au instinctul șobolanilor de pe corabia eșuată. Contextul este evident – mulțimea de informații ajunse în spațiul public din dosarele penale dezmorțite.

Într-un talk-show recent la Antena 3, Claudiu Elwis Săftoiu a vorbit despre ”imperiul financiar” și despre ”mafie”, organizate sub cuplul Băsescu-Udrea. Suprarealist. Termenul ”mafia” se repetă de câteva ori, ieșit din gura lui Săftoiu, care face ochii mari și se uită ritos la cameră. Rămân blocat de fascinație, cu degetele de pe telecomandă incapabile să oprească delirul.

Săftoiu vorbește de parcă s-a întors dintr-un exil de zece ani în Argentina, după ce a avut o tentativă de rezistență armată și a fost deținut politic.

Nu, totuși Claudiu Săftoiu a fost un apropiat al lui Băsescu exact în perioada în care se consolida sistemul. A fost beneficiarul unei numiri la șefia SIE, explicate ulterior de însuși Băsescu prin argumentul halucinant că așa i-a ”poftit suflețelul” Adrianei Săftoiu, fostă soție.

Claudiu Săftoiu a încercat o voltă politică acum câțiva ani, dar nu din conștiință, ci pentru că își pierduse o funcție care îi gâdila orgoliul. Sunt mulți alții care încearcă acum astfel de volte, chiar mai din scurt, dar nu am ficat să-i urmăresc pe toți. Mai ales că, foarte des, armele sunt întoarse discret, în birouri de procurori.

Pentru pupincuriști, prima soluție decentă ar fi să își ceară scuze, eventual să se declare induși în eroare. Sau să adopte varianta propusă de Victor Rebengiuc, în decembrie 1989, când a scos în studiourile TVR un sul de hârtie igienică, de folosit pentru ștergerea gurii.

Nu vă mai afișați în emisiuni TV cu un astfel de discurs, luați o pauză. Măcar o pauză publicitară.

Ce faci Elwis, ce-ai la gură?

Ce-am la gură? N-am nimic.