Mi-a plăcut expresia unui ţăran, îngrijorat de hule aduse lui Dumnezeu în mod nechibzuit de niște imagini denigratoare.
– Părinte, aţi văzut ce au spus ăştia? „Sisteme de irigații, nu să facem rugăciuni pentru ploaie!” Pentru că noi, românii, în loc să facem irigaţii, ne rugăm să plouă. Însă, pare absurd părinte – cum să nu te rogi la Dumnezeu să plouă? Ce dacă facem irigaţii, dar dacă nu ar ploua de sus să umple pâraiele, lacurile, de unde am lua apă să irigăm? Deci, eu întâi mă rog lui Dumnezeu să plouă şi, dacă or să fie bani, o să facem şi irigaţii, așa mi s-ar părea normal. De unde să umplem albiile, și pâraiele, și râurile, dacă nu ar ploua de sus, cu ce apă am iriga?
Pildă de suflet, despre rugăciunea de ploaie săvârșită de pustnicul smerit din marginea satului.