Delegația Comisiei Europene a publicat o analiză despre procesul de pregătire a României pentru aderarea la spațiul monetar unic, sub semnătura lui Carmen Mărcuș, consilier economic al Reprezentanţei CE în România. Sursa Zilei preia materialul integral.
La începutul acestei săptămâni, Reprezentanţa Comisiei Europene în România a organizat conferința Calea României către zona euro, în parteneriat cu Banca Naţională a României.
Evenimentul a beneficiat de o participare remarcabilă din partea instituţiilor româneşti şi a celor internaţionale prezente în România, dar şi a elitei societăţii civile. Dacă ar fi să publicăm o carte în urma conferinţei, aceasta ar putea constitui începutul unui adevărat vademecum al aderării României la zona euro.
Întrebarea este în ce măsură, în practică, obiectivul adoptării monedei europene ar putea constitui următorul proiect de ţară, aşa cum au fost aderarea la Uniunea Europeană şi NATO. Momentul pare potrivit: atât reprezentanţii Comisiei Europene cât şi ai FMI, implicaţi în programul de asistenţă financiară pentru România, au confirmat că situaţia macroeconomică este mai bună ca niciodată în urma celor trei programe de asistenţă financiară. Atunci când ai casa în ordine din punct de vedere macroeconomic, atenţia se îndreaptă în mod natural către domenii sectoriale, cu necesităţile lor de reformă. În acelaşi timp însă, tocmai o fotografie globală bună poate crea tentația unei relaxări cu efecte negative, iar guvernatorul BNR Mugur Isărescu a subliniat faptul că, după un derapaj, procesul de restabilire a economiei este dificil şi îndelungat.
Provocările nu sunt neglijabile, pentru că aderarea la zona euro constituie un proiect complex, care merge dincolo de transpunerea legislaţiei europene. Este vorba de reforme structurale pentru care deciziile politice se iau la nivel naţional, a căror implementare se poate întinde pe mai mult de un ciclu electoral şi care implică întreaga economie. Aspiraţia de aderare la zona euro poate deveni o reală ancoră pentru reforme structurale cuprinzătoare, cu bune şanse de a contribui la o continuitate şi predictibilitate sporită a politicilor pe termen mediu. Aceasta cu atât mai mult cu cât programul de asistență financiară se încheie în toamna acestui an, iar supravegherea economică trece în Semestrul European, modalitatea obișnuită de coordonare a reformelor naționale la nivel european.
Un alt aspect esenţial este susţinerea publică şi procesul de comunicare cu întreaga populaţie a pașilor de urmat în vederea aderării la zona euro. Ultimul Eurobarometru arată că românii sunt în favoarea adoptării monedei euro în procent mai mare decât alți europeni. Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, este de părere că societatea în ansamblul său s-ar putea plia în jurul aspirației de ridicare a nivelului de trai, în sensul creşterii produsului intern brut pe cap de locuitor.
În sfârşit, experienţa altor ţări care au intrat de curând în zona euro ne spune că procesul de aderare în sine poate să constituie un proiect de ţară de succes. Andris Vilks, ministrul de finanţe al Letoniei în perioada 2010-2014, prezent la conferinţă, a afirmat textual: ”Adoptarea euro a fost cel mai atent planificat eveniment din istoria Letoniei”.
Întrebarea nu este doar când va adopta România moneda euro, ci cum. Calitatea procesului care ne duce acolo este cea care contează. Adevărata provocare nu este de a adera la zona euro şi a folosi moneda ca atare, ci de a deveni și rămâne prosperi în zona euro. Iar pentru aceasta, reformele structurale rămân esențiale.