Vestea bună ar putea fi dacă importurile mari au ca distinație retehnologizarea industriei și agriculturii
Datele macroeconomice pentru primul trimestru au arătat recent premise bune pentru stabilizare și relansare economică: PIB-ul a înregistrat o creștere anuală de 4,3%, investițiile străine au crescut cu 55%, balanța de plăți a intrat pe excedent, iar inflația anuală este prognozată la 0,2%.
O singură veste proastă: deficitul balanței comerciale a fost de 1,37 miliarde de euro, în creștere anuală cu 235 mil. €. Această tendință a avut la bază creșterea exporturilor cu 4,9% (13,38 mld. €) și a importurilor cu 6,3% (14,75 mld. €), comparativ cu T1 2014. Cel mai grav pare a fi modul în care s-au mișcat lucrurile în luna martie – exporturile cu un plus anual de 9,3%, iar importurile +17,6%.
O analiză de luni realizată de Banca Transilvania arată că România a intrat într-un nou ciclu economic, luând în calcul PIB-ul potențial și prognozele de creștere pe termen scurt și mediu, iar accelerarea importurilor este doar semnalul că investițiile productive sunt pe un trend dinamic. Astfel, pe termen mediu, creșterea importurilor nu ar trebui să îngrijoreze, atât timp cât și exporturile cresc, însă doar dacă aceste importuri se regăsesc în investiții productive, cu efect de antrenare a economiei și exporturilor, și nu în consum.
Într-un raport recent, agenția de rating Moody’s afirma că se așteaptă la creșterea valorii adăugate a exporturilor românești, în paralel cu îmbunătățirea eficienței energetice.
Totuși, această tendință a deficitului comercial în creștere este contrară tendinței regionale. Sursa Zilei propune o comparație în acest sens, între România, Ungaria, Slovacia și Bulgaria. Caracteristicile comune ar fi apartenența la regiunea sud-est europeană și la UE și un indice PIB/capita sub media UE. Aceste trei state se bazează pe exporturi ca factor de creștere economică într-o proporție mult mai mare decât România, având și piețe interne mai reduse. Slovacia are particularitatea apartenenței la Zona Euro.
Ponderea exporturilor în PIB:
- Slovacia 93%
- Ungaria 88%
- Bulgaria 68%
- România 42%
PIB/capita relativ la media UE 28 (2013)
- Bulgaria 45%
- România 55%
- Ungaria 66%
- Slovacia 75%
Dependența comerțului față de Germania, cea mai mare putere economică a Europei
- Ungaria – Exporturi 25%, Importuri 23%
- Slovacia – Exporturi 22%, Importuri 16%
- România – Exporturi 19%, Importuri 16%
- Bulgaria – Exporturi 10%, Importuri 9,5%
Ungaria a raportat pentru T1 un excedent comercial de 2,48 de miliarde de euro, în creștere anuală cu 530 mil. €. Totalul exporturilor Ungariei în T1 s-a ridicat la 22,28 mld. €, în creștere anuală cu 7,7%.
Ministrul de externe Peter Szijjárto a afirmat că Ungaria sprijină concret producția economiei naționale și că se va concentra mai mult pe exporturi, potrivit agenției MTI.
O analiză a Standard&Poor’s arată că cererea din partea partenerilor comerciali europeni este mai mare decât se aștepta, iar legăturile reale cu economiile Rusiei și Ucrainei sunt limitate. Reducerea prețurilor la petrol și gaze sunt favorabile pentru balanța comercială, dar și pentru creșterea competitivității, prin reducerea tarifelor la utilități.
Aproximativ 80% din exporturi merg spre piețele UE. Ungaria a progresat recent și în ceea ce privește orientarea spre exporturi cu marje de profit mai mari (dinspre electronice spre farma, de ex.) și spre exporturi care necesită un grad mai mic de componente importate (auto). Costul mediu al forței de muncă (taxe și impozite incluse) este de 7,30 euro/oră, mai competitiv decât Slovacia și Cehia.
Bulgaria a raportat pentru T1 exporturi totale de 5,47 miliarde de euro, în creștere anuală cu 12,7%. Importurile totale s-au ridicat la 6,28 miliarde de euro, în creștere anuală de 5,2%. Deși Bulgaria este pe deficit comercial (800 mil. €), tendința este de reducere a deficitului.
Standard & Poor’s afirmă că, în perioada 2010- 2014, exporturile Bulgariei au avut un ritm mediu anual de creștere de 10%, dar acest ritm va scădea.
Slovacia a înregistrat o creștere a exporturilor de 1,7% în T1 (16,4 mld. €) și de 0,8% a importurilor (14,9 mld. €). Excedentul comercial înregistrat a fost de 1,48 mld. €. Între 2009 și 2013, economia Slovaciei a crescut cu 10,9%, iar exporturile nete au contribuit cu 9,8 puncte procentuale.
Peste 88% din exporturi merg pe piața UE, situație caracterizată de Moody’s drept un dezechilibru care ar trebui corectat prin dezvoltarea pieței interne.
V.B.