Declic cere demisia ministrului Energiei: Sebastian Burduja, apărătorul hidrocentralelor ilegale, subminează justiţia pentru a susţine proiectele lui Ceauşescu.
Comunitatea Declic, organizaţie care a dovedit în instanţă numeroasele ilegalităţi în aprobarea hidrocentralelor din perioada comunistă, susţinute activ de miniştrii Sebastian Burduja şi Mircea Fechet, condamnă ferm cel mai recent atac al ministrului Energiei la adresa independenţei justiţiei, relaytează Agerpres.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a făcut referire, în spaţiul public, la plângeri penale îndreptate împotriva organizaţiilor şi activiştilor de mediu. Dincolo de intimidările fără scrupule împotriva ONG-urilor, Declic atrage atenţia asupra atacului fără precedent împotriva justiţiei din România, căreia actualul ministru îi neagă corectitudinea deciziilor formulate. În fond, organizaţii precum Declic doar au adus în faţa instanţei de judecată acte ale autorităţilor publice emise în mod ilegal în favoarea companiilor hidroenergetice. Iar instanţa a luat act de ilegalităţi şi a dat dreptate organizaţiilor.
„Le cerem domnului ministru Burduja şi colegilor de la Ministerul Energiei să dea dovadă de”onoare, respect şi predictibilitate” şi să îşi prezinte demisia pentru modul mizerabil în care tratează atât organizaţiile, dar şi instanţele judecătoreşti care au oprit proiectele ilegale”, a comentat Tudor Brădăţan, director executiv Declic.
Toate aceste acţiuni de defăimare au loc în săptămâna în care România pierde jumătate de miliard de euro, din banii europeni alocaţi prin PNRR pentru dezvoltarea ţării. Motivul penalizării acesteia este dat de păstrarea în funcţii de conducere a companiilor energetice naţionale a unor directori incompatibili şi incompetenţi, dar cu relaţii politice solide.
„Membrii Declic care susţin procesele împotriva distrugerii râurilor ştiu foarte bine că aceste proiecte hidroenergetice nu au alt scop decât să umple buzunarele celor implicaţi în afacerile cu hidrocentrale. Practic, sacrificăm râurile doar pentru ca un director numit politic să-şi ridice încă o vilă din betonul care ar fi trebuit să ajungă la baraj, ” a continuat reprezentantul Declic.
Toate procesele iniţiate de comunitatea Declic, pe tema hidrocentralelor avizate ilegal, au fost câştigate. Judecătorii au confirmat în repetate rânduri că atât autorităţile implicate, cât şi Hidroelectrica, beneficiarul proiectelor, au încălcat legea în mod deliberat. În egală măsură, alte organizaţii de mediu au obţinut anularea unor acte cheie pentru avansarea acestor hidrocentrale proiectate în timpul regimului dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu.
Deciziile definitive ale instanţelor judecătoreşti au arătat că proiectele hidrotehnice de pe Jiu (Livezeni-Bumbeşti), Basca Mare (AHE Surduc-Siriu) sau Crişul Alb (Mihăileni) nu pot fi realizate decât prin încălcarea legii. Câteva dintre aceste procese, iniţiate de Comunitatea Declic, sunt prezentate mai jos.
În tot acest timp, instituţii precum DNA, DIICOT sau Parchetul General au refuzat să investigheze ilegalităţile evidente, iar nici o altă instituţie nu a găsit oportun să corecteze ilegalităţile semnalate. Chiar mai mult, instituţiile acaparate politic au devenit principalul atacator al organizaţiilor implicate în apărarea interesului public.
Toate procesele prin care Declic a contestat cu succes avize sau autorizaţii de construire ilegale au fost finanţate exclusiv din donaţiile membrilor săi. În ciuda acuzaţiilor absurde privind finanţarea din surse externe, costurile de reprezentare juridică au fost acoperite prin contribuţii modeste, de aproximativ 35 de lei fiecare. Numărul mare de susţinători a permis Comunităţii Declic nu doar să iniţieze aceste procese, ci să şi desfăşoare alte acţiuni pentru a salva râurile de munte.
Declic are o politică solidă privind donaţiile, organizaţia fiind finanţată din surse transparente, în principal din donaţii ale cetăţenilor care semnează petiţii pe diverse teme de mediu, sociale sau de bună guvernare. Membrii care contribuie financiar primesc lunar rapoarte cu modul în care sunt cheltuiţi banii iar raportul anual al Declic include toate sursele de finanţare.
Note: Lista proceselor câştigate pe diverse proiecte hidroenergetice:
Dosar nr. 1259/ 117/ 2020*- Tribunalul Cluj a anulat autorizaţia de construire nr. 175/ 11.12.2015, prin care a fost autorizată executarea lucrărilor de construire pentru: Continuarea Lucrărilor Autorizate cu Autorizaţia de Construire Nr. 42/ 27.02.2009 „Amenajare Hidroenergetică Surduc-Siriu. Treapta Surduc Nehoiasu, Baraj Surduc”. Motivul: nelegalitatea Acordului de Mediu nr. SB 02/ 14.01.200. Hotărârea a rămas definitivă prin decizia nr. 641/ 09.06.2022 a Curţii de Apel Cluj
Dosar nr. 513/ 117/ 2022- suspendarea lucrărilor la barajul Mihăileni prin ordonanţa preşedinţială. Atât Tribunalul Cluj cât şi Curtea de Apel Cluj au decis oprirea lucrărilor până la soluţionarea pe fond a dosarului prin care am solicitat constatarea caducităţii autorizaţiei de construire din anul 1987.
Dosarul nr. 417/ 117/ 2022 – Curtea de Apel Cluj admite recursul Declic în dosarul de fond cu privire la barajul Mihăileni şi trimite cauza spre rejudecare. Decizia Curţii de Apel Cluj nr. 1296/ 2003 are autoritate de lucru judecat.
Dosarul nr. 6251/ 117/ 2023 – Tribunalul Cluj admite ordonanţa preşedinţială pentru oprirea lucrărilor la Barajul Mihăileni până la soluţionarea pe fond, în rejudecare a acţiunii în constatarea caducităţii autorizaţiei de construire. Câştigat definitiv la Curtea de Apel Cluj.
Dosarul nr. 417/ 117/ 2022* – Tribunalul Cluj admite cererea Declic şi constată caducitatea autorizaţiei de construire pentru barajul Mihăileni.
D.Constantin