Franţa doreşte ca Rusia să fie înfrântă în Ucraina, dar nu vrea să fie „zdrobită”, a declarat preşedintele Emmanuel Macron într-un interviu cu mai mulţi jurnalişti francezi în care şi-a expus viziunea sa despre încheierea conflictului, transmite News.ro.
„Nu cred, aşa cum fac unii, că trebuie să urmărim o înfrângere totală a Rusiei, atacând Rusia pe propriul teritoriu. Acei observatori vor, mai presus de orice, să zdrobească Rusia. Aceasta nu a fost niciodată poziţia Franţei şi nu va fi niciodată poziţia noastră„, a declarat Macron. În opinia sa, aceşti observatori par a fi cei care, în special în Europa de Est, sunt mai vocali şi care au criticat puternic comentariile sale de anul trecut când a spus că Rusia nu ar trebui să fie „umilită”.
Preşedintele francez şi-a atras critici din partea unor aliaţi NATO pentru că a transmis mesaje contradictorii în ceea ce priveşte politica sa privind războiul dintre Ucraina şi Rusia, unii considerând Parisul o verigă slabă în alianţa occidentală.
Vineri, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, Macron îi îndemnase pe aliaţi să-şi intensifice sprijinul militar pentru Ucraina. Preşedintele Republicii a vorbit apoi cu Le Figaro, Journal du Dimanche şi France Inter în avionul cu care se întorcea de la Conferinţa de Securitate de la Munchen şi şi-a reafirmat dorinţa de a avea un rezultat negociat.
„Vreau ca Rusia să fie înfrântă în Ucraina şi vreau ca Ucraina să poată să-şi apere poziţia, dar sunt convins că în cele din urmă nu se va încheia pe cale militară”, le-a spus jurnaliştilor şeful statului francez.
El le-a împărtăşit viziunea sa despre continuarea războiului. În opinia sa, „niciuna dintre părţi nu poate câştiga în totalitate, nici Ucraina, nici Rusia, pentru că efectele mobilizării nu sunt atât de mari pe cât se aştepta (Moscova) şi are propriile limite de capacitate”.
Macron crede că a găsit un echilibru în formularea diferendului său cu Europa de Est, ceea ce i-a permis, vineri, să îl expună la Conferinţa de la Munchen şi chiar în întâlnirile cu liderii din Est, fără a provoca aceleaşi reacţii ca în mai. Poate spune acest lucru cu atât mai uşor cu cât nu a mai avut niciun contact cu Vladimir Putin de mai bine de cinci luni.
„Toată lumea este acum de acord în Europa cu privire la prima parte a propunerii: Ucraina trebuie ajutată, atât de masiv pe cât ne permit dificultăţile legate de producţia de armament. Obiectivul este de a permite armatei ucrainene să reziste la viitoarea ofensivă rusă şi chiar să desfăşoare contraofensive, aşa cum a făcut-o în trecut. Următoarele săptămâni, până la vară, vor fi, prin urmare, decisive, deoarece ambele părţi vor dori să obţină puncte decisive”, a explicat preşedintele francez.
În cea de-a doua fază, lucrurile se complică. Pentru Emmanuel Macron, „ceea ce este necesar astăzi este ca Ucraina să desfăşoare o ofensivă militară care să perturbe frontul rusesc pentru a declanşa o revenire la negocieri”. El exclude în mod clar orice idee de răzbunare. Această poziţie este cu atât mai importantă cu cât el ştie că nici americanii, nici europenii nu doresc să trimită trupe terestre în Ucraina, singura condiţie pentru o victorie militară.
Mai este Putin un interlocutor valabil pentru a negocia atunci când va veni ziua? a fost întrebat Macron.
El consideră că toate opţiunile, altele decât Vladimir Putin, în cadrul sistemului actual, i se par „mai rele” decât preşedintele rus, referindu-se la lideri cu poziţii şi mai conservatoare, precum şeful Consiliului de Securitate rus, Nikolai Patruşev, sau şeful grupului paramilitar Wagner, Evgheni Prigojin.
Macron este sceptic şi în ceea ce priveşte o revoltă populară împotriva lui Putin. „Chiar credem că o soluţie democratică va ieşi din societatea civilă rusă, după aceşti ani de înăsprire şi în mijlocul conflictului? Sper foarte mult, dar nu prea cred”, a avertizat el.
Emmanuel Macron pare să considere că doar Vladimir Putin are, în cele din urmă, capacitatea de a „vinde” poporului său ca pe o victorie produsul unei negocieri care, de fapt, i-ar fi defavorabilă. Acesta este calculul care îl ghidează, chiar dacă mulţi est-europeni nu vor fi de acord cu el, le-a explicat el jurnaliştilor francezi, potrivit France Inter.
La Conferinţa de la Munchen, la care au participat circa patruzeci de şefi de stat şi de guvern, Emmanuel Macron a pledat pentru reînarmarea Europei, astfel încât să fie credibilă; dar mai ales pentru ca aceasta să îşi producă propriile arme în loc să cumpere „de pe raft”, adică „americane”. El a sugerat chiar, în timpul unui dineu cu cancelarul german Olaf Scholz şi cu preşedintele polonez Andrzej Duda, ca Polonia ar trebui să se alăture proiectului franco-german pentru „tanc al viitorului”, investind masiv în apărarea sa. „Europa va fi cu atât mai uşor de respectat dacă va avea arme. Este, de asemenea, o modalitate de a accelera componenta europeană a NATO”, a punctat el.
În istoria de aproape un an a acestui război, care a avut un impact colosal asupra Europei, cei 27 au dat dovadă de o unitate destul de remarcabilă în susţinerea Ucrainei (cu excepţia notabilă a Ungariei lui Viktor Orban). În acelaşi timp, însă, au apărut linii de fractură la fel de reale: ţările „vechi” ale Uniunii, Germania şi Franţa, au fost uneori criticate dur pentru ezitarea lor faţă de Rusia de către ţări care au fost dominate de URSS şi care încă au resentimente puternice. Acest decalaj de emoţii şi percepţii cântăreşte asupra viitorului Uniunii. Emmanuel Macron recunoaşte acest lucru, dar consideră că cei 27 nu ar trebui să se lase dominaţi de greutatea acestei istorii.
„Cred că trebuie să digerăm istoria sovietică şi rusă a secolului XX, ceea ce nu am făcut pe deplin. Dar singura modalitate de a face pace în Europa este să ieşim din afacerea imperiului. Cel care nu a înţeles acest lucru este Putin. Noi, europenii, trebuie să construim această suveranitate europeană, singura care ne va asigura independenţa şi securitatea”, spune Macron.
Este un mod de a le spune politicos est-europenilor să nu se gândească la traumele lor istorice şi să privească spre viitor împreună cu restul celor 27. Ucraina serveşte, aşadar, drept revelator politic, iar modul în care se va încheia acest război va lăsa urme, în Europa şi în lume, conchide France Inter.
R. Dan