Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, miercuri, definitiv, că Traian Băsescu a colaborat cu securitatea ca poliție politică. ÎCCJ a respins miercuri apelul depus de fostul președinte Băsescu față de decizia Curții de Apel București.
„Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul – pârât Băsescu Traian împotriva Sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 martie 2022„, se arată în decizia ICCJ.
Decizia ÎCCJ vine după ce documentele depuse în instanţă de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) au arătat că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe, semnate cu numele de cod ”Petrov”.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care denunţa colegi de facultate și de serviciu pentru presupuse „activităţi potrivnice regimului totalitar comunist”, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
În septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu – Petrov de colaborator al Securității. Curtea de Apel a stabilit că:
– „Notele informative date de Băsescu se circumscriu unor teme clasice de poliţie politică, specifice Securităţii, fiind vizate exclusiv chestiuni care ţin de viaţa privată sau de dreptul la liberă circulaţie al persoanelor.
– Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”
– Băsescu mai mult decât să prezinte faptele, le-a interpretat, afirmând că «am înţeles că D.C. ar fi dispus, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo».
– Prin furnizarea acestor informaţii, Băsescu a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în relatările sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare, cu încălcarea dreptului la viață privată şi a dreptului la liberă circulaţie şi, prin urmare, a vizat această consecinţă.
– Ne aflăm în prezenţa unei îngrădiri efective a drepturilor cetăţeneşti, având în vedere măsurile dispuse pe marginea informaţiilor transmise de Băsescu.
– În consecinţă, nesocotind interesele celor denunţaţi, Băsescu a vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată în privinţa acestora, atât timp cât a acceptat că persoanele denunţate puteau să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţurilor sale”, se preciza în decizia de atunci a ICCJ.
Victorie a lui Mugur Ciuvică la ÎCCJ
Prin aceeași decizie dată miercuri, ÎCCJ statuează că admite cererea de intervenţie accesorie formulată de Mugur Ciuvică, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Sursa Zilei relata, încă din noiembrie anul trecut, că judecarea recursului formulat de Traian Băsescu în dosarul în care a fost declarat, printr-o decizie a Curții de Apel București, colaborator al Securității, sub numele de cod „Petrov”, a fost amânată pentru 25 februarie 2022. Decizia a fost luată de Secția de Contencios Administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în fața căreia a repurtat, atunci, o primă victorie Mugur Ciuvică, președintele Grupului de Investigații Politice (GIP).
Judecătorii au admis, la acea dată, cererea de intervenţie formulată de Mugur Ciuvică, amendat, în 2005, de instanță, cu 50.000 de lei, pe motiv că l-a făcut „informator al Securităţii” pe Băsescu. Președintele GIP restabilește, iată, adevărul judiciar.
Adina Silav