Croația se poate alătura Spațiului Schengen, au decis, joi, guvernele Uniunii Europene. Această decizie a fost luată după ce Zagrebul a convins Bruxelles-ul că poate gestiona eficient graniţele externe ale blocului comunitar, chiar dacă intrarea în Spaţiul Schengen a Croaţiei a fost un subiect sensibil din cauza migraţiei, scrie Reuters.
„Croația este pregătită”, a anunțat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, într-o conferință de presă, după ce miniștrii de interne ai blocului comunitar european au convenit asupra unui acord în acest sens.
Comisia recomandase includerea Croaţiei în spațiul Schengen în octombrie 2019.
Croaţia, care a devenit membră a UE în 2013 şi care vrea să intre şi în zona euro, a recunoscut în octombrie că ofiţerii săi de poliţie au participat la o respingere violentă a migranţilor la graniţa cu Bosnia, refuzându-le dreptul de a solicita azil în UE.
Unele grupuri neguvernamentale spun că Zagrebul a făcut eforturi exagerate pentru a demonstra UE că poate opri migranţii fără acte care trec în bloc, pentru a adera la Schengen.
Nu se știe deocamdată data la care Croația va adera la zona Schengen, care este văzută ca una dintre cele mai mari realizări ale UE, un semnal al unei Europe din ce în ce mai integrate și mai unite.
Deși circulația nestingherită a permis cetățenilor să trăiască și să lucreze peste granițele UE, pandemia de COVID-19 a restrâns multe libertăți în privința călătoriei.
Spațiul Schengen numără 26 de membri, inclusiv Elveția și Norvegia, țări din afara UE.
În afară de Croaţia, celelalte state membre UE care nu fac parte din Schengen sunt Bulgaria, România, Cipru şi Irlanda.
Eliminarea frontierelor interne a avut drept consecinţă consolidarea frontierelor externe ale spaţiului Schengen.
Statele membre situate la frontierele acestuia sunt, aşadar, responsabile de organizarea unor controale riguroase la aceste frontiere şi de eliberarea, dacă este cazul, de vize de scurtă şedere.
Aderarea la Schengen implică, de asemenea, participarea la cooperare poliţienească în vederea combaterii crimei organizate sau a terorismului, în special prin partajarea datelor, cum ar fi în cadrul Sistemul de Informaţii Schengen (SIS).
Chiar dacă frontierele interne ar trebui să existe doar pe hârtie în spaţiul Schengen, multe state membre au reintrodus controale la frontiere din motive de combatere a terorismului sau recent din cauza pandemiei de COVID-19.