Secția pentru investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție redeschiderea unui dosar penal care l-a vizat pe judecătorul CSM Bogdan Mateescu, după cum arăta Sursa Zilei pe 29 mai. Dosarul a fost clasat în august 2018, de procurorul Florentina Mirică de la DNA central, însă procurorul Gheorghe Stan arată, în ordonanţa de infirmare, că Mirică nu a dat soluţii pentru toate faptele cercetate, clasarea fiind astfel ilegală, se arată în documentul obținut de stiripesurse.ro de la ÎCCJ.
Astfel, documentul citat de stiripesurse.ro, arată felul în care, din viteza clasării, procurorul de caz a uitat să cerceteze mai multe aspecte contrare legii. Prin urmare, confirmarea redeschiderii dosarului, de către judecătorul de cameră preliminară de la ÎCCJ, pare o simplă formalitate. Judecătorul chemat să dea o decizie în acest caz este Marius Dan Foitos, fost procuror subordonat direct al lui Marius Iacob, fostul adjunct al Laurei Codruța Kovesi.
Dosarul redeschis de SIIJ îi vizează, în principal pe Bogdan Mateescu, judecător membru CSM, şi pe tatăl acestuia, Mihai Mateescu, primarul oraşului Băile Govora. Cercetarea in rem (cu privire la fapte) a fost dechisă în 2015, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, care şi-a declinat în 2016 competenţa către DNA Piteşti. În 2017, după ce Bogdan Mateescu a fost ales reprezentant al judecătoriilor în CSM, structura centrală a DNA a reluat fără explicaţii dosarul de la DNA Piteşti. Pe 21 august 2018, în contextul controlului Inspecţiei Judiciare al DNA, care a vizat dosarele în care au fost anchetaţi magistraţi, procurorul Florentina Mirică ia decizia clasării cauzei.
Faptele vizate
Tatăl judecătorului Mateescu este vizat, printre altele, de suspiciuni de luare de mită în formă continuată, inclusiv de la doi senatori. Bogdan Mateescu este vizat de acuzaţii de complicitate la luare de mită în formă continuată, trafic de influenţă în formă continuată şi cumpărare de influenţă în formă continuată.
Concret, potrivit ordonanţei, reprezentanţii unor societăţi comerciale executante a unor contracte încheiate cu Primăria Băile Govora ar fi efectuat lucrări de modificări în apartamentul proprietate personală a lui Bogdan Mateescu, în schimul favorizării unor societăţi comerciale de către funcţionari publici din cadrul Primăriei Oraşului Băile Govoca, în vederea încheierii şi execuţiei unor contracte privind realizarea unor lucări publice.
Mai mult, potrivit ordonanţei, judecătorul ar fi primit de la diverse persoane sume de bani ori alte foloase patrimoniale, pentru ca acesta să intervină pe lângă judecătorii din cadrul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea în vederea adoptării unor soluţii favorabile.
Motivele clasării şi contraargumentle SIIJ
Procurorul Gheorghe Stan consideră că soluţia de clasare este nelegală şi netemeinică, întrucât împrejurarea pe care se întemeiază cazul de clasare nu există.
1. Procurorul nu s-a pronunţat cu privire la toate faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale „in rem”. Astfel, pentru infracţiunile de luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu pentru care a fost începută urmărirea penală prin Ordonanţa 557/P/2016 din data de 6 iulie 2015 nu a fost dispusă nicio soluţie.
2. Procurorul de caz nu s-a pronunţat cu privire la infracţiunea de complicitate la luare de mită în formă continuată (fapte presupus a fi săvârşite de magistratul Mateescu Bogdan), pentru care s-a dispus extinderea urmăririi penale prin Ordonanţa DNA – Serviciul Teritorial Piteşti nr. 125/P/2016 din data de 17.10.2016.
3. Deşi susţine că procesul-verbal de investigaţii nu poate avea valoare probatorie şi nu poate fi calificat ca fiind o sesizare din oficiu, procurorul de caz nu a procedat la întocmirea unui proces-verbal de sesizare din oficiu şi nici la audierea persoanelor indicate în cuprinsul procesului-verbal pentru a stabili dacă acestea îşi însuşesc declaraţiile consemnate în cuprinsul acestuia.
4. În literatura de specialitate s-a arătat că modalităţile de sesizare au un caracter limitativ, dar se pot prezenta sub diferite forme, natura juridică a unei sesizări urmând a se determina „după criterii substanţiale, nu formale”.
5. Cu toate că din cuprinsul procesului-verbal din data de 1 august 2016 rezultă suficiente date cu privire la săvârşirea unor posibile fapte penale, procurorul nu a dat relevanţă acestui proces verbal.
6. Martorii …. au fost audiaţi sub identitate protejată. Prin ordonanţa din data de 20 august 2018, procurorul de caz a dispus retragerea statutului de martor ameninţat pentru martorii … Procurorul nu a procedat însă şi la reaudierea acestora cu privire la împrejurările în care au luat cunoştinţă de aspectele declarate. Nu a fost identificat dosarul privind litigiul cu soţii … şi nu au fost audiate persoanele indicate şi magistratul ce a pronunţat hotărârea pentru a se stabili că susţinerile privind posibilitatea exercitării unei influenţe de către magistratul judecător Mateescu Bogdan sunt reale.
7. Deşi prin acte adiţionale a fost suplimentată valoarea unui contract şi a fost prelungit termenul de execuţie, nu au fost solicitate documentele ce au stat la baza încheierii acestor acte adiţionale pentru a stabili dacă lucrările suplimentare se încadrează în categoria lucrărilor neprevăzute, iar prelungirea termenului de execuţie era justificată.
Aceste verificări se impuneau cu atât mai mult cu cât în cuprinsul sesizării se arată că, în perioada respectivă, SC Conexvil SRL ar fi executat lucruri de renovare la apartamentul proprietate personală al magistratului Mateescu Bogdan, fiul primarului Mateescu Mihai.
8. Nu au fost verificate nici susţinerile cu privire la primirea de foloase necuvenite de către primarul Mateescu Mihai de la reprezentanţii SC Cazicom SRL în legătură cu atribuirea contractului de lucrări pentru Pavilionul de konetoterapie, nefiind audiaţi nici măcar martorii indicaţi în sesizare.
9. Nu a fost efectuată urmărire penală cu privire la toate faptele ce fac obiectul cauzei. Sunt enumerate 18 înprejurări care se impuneau a fi cercetate de procurorul de caz.
Judecătorul de cameră preliminară de la ÎCCJ urmează să se pronunţe joi, 6 iunie, asupra confirmării/infirmării redeschiderii urmăririi penale.