Administrația lui Donald Trump nu vede o problemă în a negocia încetarea focului în Ucraina fără participarea reprezentanților Ucrainei. Restul lumii, în special Kievul și capitalele europene, se tem însă de promisiunile și mai ales de concesiunile pe care președintele american le va face în fața lui Vladimir Putin.
Volodimir Zelenski a anunțat deja că țara sa nu va accepta un acord de pace încheiat între SUA și Rusia fără implicarea Kievului. Liderii europeni au convocat un summit de urgență pe această temă, care va avea loc cel mai probabil luni, la Paris.
„Ca țară independentă, pur și simplu nu putem accepta niciun acord fără noi. Și articulez acest lucru foarte clar partenerilor noștri. Nu vom accepta nicio negociere bilaterală privind Ucraina fără noi”, a declarat Zelenski, adăugând că faptul că Trump a vorbit mai întâi cu Putin „nu a fost plăcut”.
În paralel, Administrația Trump își urmărește netulburată agenda, anunțând că va negocia pacea în Ucraina la o întâlnire bilaterală cu președintele rus, într-o întrevedere găzduită cel mai probabil de Regatul Arabiei Saudite.
Forțele ruse ocupă în prezent aproape 20 % din teritoriul Ucrainei, față de aproximativ 7 % cât controlau înainte de a-și lansa invazia neprovocată pe scară largă în urmă cu aproape trei ani.
Potrivit oficialilor ucraineni, aproximativ 6 milioane de persoane, dintre care 1 milion de copii, trăiesc sub ocupație rusă, în ceea ce Organizația Națiunilor Unite a descris drept „o situație sumbră a drepturilor omului”.
Teama că istoria se repetă
Crimeea se află sub control rusesc de când Moscova a anexat-o ilegal în 2014. De atunci, Rusia a impus un regim brutal și represiv, eliminând orice semn de opoziție.
Maxim Vișcik, avocat la Global Rights Compliance, o organizație non-profit care consiliază autoritățile ucrainene cu privire la investigarea și urmărirea penală a crimelor internaționale, a declarat că Moscova a repetat același model în alte teritorii ocupate.
„Când Rusia a ocupat peninsula Crimeea, a început o campanie de direcționare sistematică a comunităților sau persoanelor pe care le-a perceput ca fiind cele care au devenit un obstacol în campania de rusificare … cu efecte devastatoare asupra țesutului social în general, dar și asupra comunităților, familiilor și persoanelor”, a declarat el pentru CNN.
„Iar Crimeea a fost un fel de carte de joc a lor. Politicile și modelele și tacticile (Rusiei) aplicate în Crimeea au fost apoi aplicate și în alte teritorii ocupate. Deci, vedem în esență aceleași modele în toate teritoriile ocupate, atât din 2014, cât și din 2022.”
Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a raportat în mod repetat multitudinea de încălcări ale drepturilor omului comise de Rusia în Ucraina ocupată – de la detenții ilegale la abuzuri sexuale, până la forțarea oamenilor să accepte cetățenia rusă și trimiterea copiilor lor la școli și programe de formare rusești.
Rusia a negat în mod repetat acuzațiile de încălcare a drepturilor omului.
Un precedent periculos
Consultantul financiar Oleksandr Sokhatski a declarat pentru CNN că el crede că orice acord ar fi inacceptabil dacă granițele Ucrainei ar fi modificate față de ceea ce erau înainte de război, din cauza costului uman al anilor de bătălii inutile.
„Având în vedere câte victime a avut deja acest război și pentru a-l încheia în condițiile altcuiva… atunci de ce au murit acești (soldați ucraineni) și de ce au apărat aceste teritorii?”, a spus el.
Soldații care luptă pe linia frontului au fost, de asemenea, sceptici că negocierile dintre Trump și Putin ar putea duce la un rezultat care ar fi acceptabil pentru mulți ucraineni.
Volodimir Sablin, comandant de batalion în cadrul brigăzii mecanizate 66, care luptă lângă Liman, în regiunea Donețk din estul țării, a declarat că preluarea de către Rusia a unei părți din teritoriul Ucrainei ar putea avea consecințe periculoase.
„Va crea un precedent și va arăta Rusiei că poate ataca orice țară, să îi ia teritoriul și să îl facă al ei cu impunitate în viitor”, a spus el, adăugând că Rusia și-ar putea îndrepta în curând atenția asupra altor țări mai mici din vecinătatea sa.
Putin și-a clarificat în mod repetat obiectivele: dorește să obțină controlul asupra întregii regiuni Donetsk și Lugansk din estul Ucrainei. Dar mulți ucraineni sunt îngrijorați că, chiar dacă inițial acceptă o încetare a focului, în cele din urmă va instiga la continuarea luptelor pentru a-și atinge scopul final.
„Nimeni și nimic nu-l va opri pe Putin să ne atace din nou și să ocupe o altă regiune sau mai multe. Dacă Europa și America nu ne ajută, atunci a face pace acum va duce cel mai probabil la război în câțiva ani”, spune Sablin.
Elena Cristea