Ceea ce părea iniţial o glumă de campanie – obligarea candidaţilor PPDD să semneze o serie de aşa-zise convenţii de exclusivitate cu partidul, în caz de dezertare aceştia fiind pasibili de plata a câte două milioane de euro – poate avea efect de bumerang asupra iniţiatorului, Dan Diaconescu.
Supărat pentru că, de la începutul legislaturii, nu mai puţin de 26 de parlamentari PPDD au migrat către alte formaţiuni politice, fondatorul partidului, Dan Diaconescu a decis să scoată de la sertar „convenţiile” şi să meargă cu ele în instanță pentru a-i pedepsi pe trădători obligându-i să plătească câte două milioane de euro. Mai mult, Diaconescu a prezentat si demisiile în alb ale celor care au ajuns în parlament şi care au migrat către alte partide, anunţând că le va depune la Camera Deputaţilor şi la Senat, astfel încât cei care l-au părăsit să-şi piardă mandatele.
Demersul lui Dan Diaconescu l-ar putea costa însă foarte scump: fie ar putea ajunge el însuşi să fie sancţionat penal, riscând inclusiv puşcăria, fie partidul său ar putea fi desființat. În ambele situaţii, există posibilitatea ca statul să se aleagă, după tot acest circ, cu aproximativ un miliard de euro, adică câte două milioane de euro pentru fiecare colegiu electoral.
Astfel, pe de o parte, actele de care se folosește acum Dan Diaconescu nu au nicio valoare juridică. Potrivit Constituţiei, cetăţenii români se pot asocia liber în partide politice, iar orice mandat imperativ de senator si deputat este nul. Prin urmare, aleşii PPDD sunt liberi să se mute de la un partid la altul fără nici o problemă. Migraţia parlamentară este consfiinţită şi prin cel puţin zece decizii ale Curţii Constituţionale. Cât priveşte demisiile în alb, nici acestea nu vor avea vreun efect, având în vedere faptul că, odată depuse la Parlament, ele pot fi retrase de semnatari înainte de anunţul în plen.
Pe de altă parte, problema se complică când la mijloc este vorba despre banii pe care Dan Diaconescu (sau PPDD) îi cere de la parlamentarii fugari – aproximativ 52 de milioane de euro. Conducerea PPDD a anunţat că va trimite notificări prin care li se va cere „parlamentarilor migratori” să demisioneze, în caz contrar urmând să-i plătească lui Diaconescu şi PPDD două milioane de euro de persoană. Un asemenea demers are toate ingredientele unui şantaj – faptă penală pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Nu se poate invoca nici scuza că suma cerută ar reprezenta cheltuieli de campanie efectuate de PPDD, pentru că aceşti bani nu au fost declaraţi la Autoritatea Electorală Permanentă imediat după campanie, așa cum prevede legea, ceea ce ar duce la amendarea partidului și la confiscarea sumelor – adică aproximativ un miliard de euro pentru toate colegiile din ţară, indiferent dacă în acestea au fost aleşi parlamentari PPDD si dacă aceștia au rămas sau nu în partid.
Nici Dan Diaconescu nu poate să spună că este vorba despre banii lui, cu care i-ar fi finanţat pe candidaţii partidului, deoarece el însuși a candidat şi a fost obligat să -şi depună declaraţia de avere. Cum aceste sume nu se regăsesc sub semnătura sa, Diaconescu poate fi imediat acuzat de fals în declaraţii – infracţiune prevăzută de Codul Penal şi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. În plus, el riscă și un control al averii şi confiscarea banilor.
Mai mult, dacă PPDD continuă demersurile privind obţinerea de bani de la parlamentarii fugari, poate ajunge în situaţia ca Tribunalul Bucureşti să decidă radierea sa din rândul partidelor politice. „Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiţii: când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice sau când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice” – prevede Legea partidelor politice.
Cu alte cuvinte, dacă va continua cu aceste demersuri, Dan Diaconescu ar putea avea pagube pe bandă rulantă: să se aleagă cu dosare penale, să rămână fără partid şi să mai fie obligat să dea statului aproximativ un miliard de euro.
Nicoleta Vera