Este imposibil de prezis când Vladimir Putin va pierde poziția de președinte al Federației Ruse, însă este evident că ”Putinismul” nu va continua ca model de comandă politică, potrivit unei analize publicate de Consiliul pentru Geostrategie, un ONG apropiat de Parlamentul de la Londra.
Argumentele se bazează pe costurile interne impuse de războiul declanșat împotriva Ucrainei: distrugerea armatei și a mitului de forță invincibilă, declinul economic, pierderea legitimității politice a regimului, erodarea poziției internaționale.
”Este oportunitatea perfectă pentru Marea Britanie de a-și folosi forța consensului și statutul pentru a provoca dezbateri despre o zonă mai extinsă de politici. Când Uniunea Sovietică s-a prăbușit, Occidentul s-a concentrat foarte mult pe câștigarea Războiului Rece și aproape deloc pe modul în care putea câștiga pacea. Rezultatul a fost o perioadă de politici reticente și adesea contradictorii, care au ajutat la prăbușirea unei democrații incipiente în Rusia și au contribuit la ascensiunea unui naționalist revanșard precum Putin. Suntem obligați să nu repetăm aceeași greșeală – deși până la urmă depinde de ruși să își construiască noul stat, ceea ce facem noi va ajuta la definirea traiectoriei sale”, a afirmat Mark Galeotti, cercetător și autor al analizei citate.
Premisa de la care pleacă Galeotti este că Rusia a eșuat în încercarea de a învinge Ucraina pe plan militar, iar acum Putin alunecă spre totalitarism, în speranța că va putea supraviețui politic acestui război. Putin a semnalat că ofensiva militară este un ”proces îndelungat” și că poate înfrânge gradual voința ucrainenilor de a rezista și posibilitățile Occidentului de a spijini efortul defensive al Kievului. Aceasta este o strategie bazată pe disperare, crede Galeotti.
Principalele concluzii ale analizei Consiliului pentru Geostrategie:
- Sponsorii principali ai efortului de război ucrainean (Marea Britanie, SUA, Polonia etc.) au luat decizia să continue această politică, în pofida unor semnale de ”oboseală” în interiorul propriilor societăți. În plus, ucrainenii par să fie îndârjiți de încercările tragice la care sunt supuși, nu demoralizați.
- Rusia se adaptează politic, social și economic la realitatea războiului. Toate aspectele societății sunt mobilizate pentru sprijinirea campaniei din Ucraina, de la economie la presă. Spațiul pentru opoziție sau pentru societatea civilă independentă se reduce drastic. A apărut un nou tip de propagandă, care prezintă războiul lui Putin drept o luptă de care depinde supraviețuirea Rusiei. Această stridență trădează insecuritatea regimului. Liderii sunt conștienți că acesta nu este un război popular. Majoritatea rușilor răspunde în sondaje că preferă o soluție negociată. Sute de mii de tineri au părăsit Rusia pentru a evita mobilizarea. Televiziunile își pierd din audiență, rușii se îndreaptă spre alte surse de informare.
- Guvernul Marii Britanii ar trebui să mențină sprijinul militar, financiar și politic pentru Ucraina, în pofida unor costuri în creștere în politica internă. Unitatea blocului occidental trebuie menținută, trebuie evitate capcanele Rusiei care caută să provoace dispute între aliați sau să demonstreze că vestul nu este capabil să susțină un astfel de efort pe termen lung. Dacă Putin vede că există posibilitatea ca unitatea occidentală să se destrame, nu va avea niciun interes de a se gândi la concesii.
- În pofida propagandei politice de la Moscova, există un curent anglofil în cultura populară din Rusia, iar Londra ar trebui să construiască pe această bază, pentru o relație pozitivă cu Rusia post-Putin.
- Guvernul britanic ar trebui să continue campania de a curăța ”Londongradul” de bani negri și corupție. Mulți dintre milionarii ruși din Londra răspund la comenzile Moscovei și încearcă să influențeze deciziile politice în Marea Britanie. În paralel, trebuie sprijiniți opozanții ruși care și-au găsit refugiu în Marea Britanie.
Vlad Bârleanu