Magistrații Tribunalului București au făcut publică motivarea deciziei prin care au respins solicitarea procurorilor de a adăuga, la pedeapsa lui Adrian Năstase, încă 1 an de închisoare
Pe 8 mai, Tribunalul Bucureşti a decis ca Adrian Năstase să execute patru ani de închisoare, fără a-i aplica un spor de pedeapsă, după comasarea condamnărilor primite de fostul premier în dosarele „Zambaccian” şi „Trofeul calităţii”. Judecătorii au explicat, în primul rând, că cele două pedepse primite de fostul premier trebuie luate individual, astfel că se alege pedeapsa cea mai grea, cea de 4 ani de închisoare.
Pedeapsa şi implicit sporul de contopire nu trebuie să fie percepute de condamnat ca o răzbunare a societăţii pentru ca a greşit , ci ele trebuie să trezească rezonanţe în plan psihologic şi să conducă în final la redarea acestuia societăţii. Pedeapsa poate fi coercitivă numai dacă este retributivă, dacă ţine seama de latura morală a omului, de capacitatea sa de a-şi analiza faptele si de a hotărî pentru o conduită compatibilă cu interesele societăţii. Dacă orice pedeapsă se aplică infractorului pentru ca, pe această cale, să se obţină intimidarea şi în cele din urmă reeducarea acestuia- în scopul prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni- atunci ea în mod necesar trebuie să fie adaptată şi persoanei celui căruia îi este destinată ,pe care este chemată să-l intimideze şi mai ales să-l reeduce, fiind un adevăr de necontestat faptul că aceeaşi pedeapsă – ca gen şi cuantum identică – nu produce acelasi efect educativ asupra tuturor infractorilor cărora le este aplicată.
motivare Tribunalul București
Magistrații au mai luat în calcul lipsa antecedentelor penale, anterior momentului comiterii infracțiunilor pentru care a fost condamnat a doua oraă, micromediul persoanei condamnatului, relațiile sale sociale, profesionale, familiale, culturale, dar și conduita după comiterea faptei.
Faptul că petentul nu a încercat să se sustragă de la urmărire penală ori judecată, împrejurarea constând în aceea că desi de la momentul comiterii ultimei infracţiuni- anul 2006 până la cel al pronunţării unei prime hotărâri definitive de condamnare –iunie 2012 a trecut o perioadă mare de timp, condamnatul nu a mai încălcat din punct de vedere penal normele de conduită socială, sunt argumente care converg către concluzia că în prezenta cauză faţă de condamnatul N.A. nu se impune sporirea pedepsei de bază si ca aceasta este suficientă în vederea asigurării scopului pedepsei, fiind aptă de a produce transformări reale şi profunde ale conştiinţei petentului şi pe cale de consecinţă modificări statornice , de durată ale comportamentului acestuia.
motivare Tribunalul București
Referitor la argumentele avocaților lui Adrian Năstase, privitoare la fondul condamnărilor, că sunt decizii politice, judecătorii susțin nu numai că aceste solicitări nu au legătură cu fondul acestei cauze, de contopire a pedepselor, dar magistrații spun că au fost chiar deranjați de aceste alegații, care „transformă o sală de judecată într-un studio de televiziune„.
Fostul premier Adrian Năstasea fost condamnat la 2 ani de închisoare, în iunie 2012, în dosarul „Trofeul calităţii”. El a fost încarcerat în 26 iunie 2012 şi pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată, restul de pedeapsă fiind de 458 de zile. În septembrie 2012, în dosarul „Mătușa Tamara”, Adrian Năstase a fost achitat, iar în ianuarie 2014, instanța supremă l-a condamnat la 4 ani cu executare în dosarul „Zambaccian”.
Prin ultima decizie a Tribunalului București, din pedeapsa de patru ani de închisoare va fi scăzută perioada în care Năstase a stat în penitenciar, respectiv din 20 iunie 2012 până în 18 martie 2013 şi din 6 ianuarie până în prezent.
M.N.