Potrivit judecătorilor, Klaus Iohannis a semnat procesul-verbal al congresului extraordinar din iunie, deși nu avea calitatea de „președinte ales”, încălcând astfel Statutul PNL din 2013, încă în vigoare
Magistrații Tribunalului Bucureşti arată, în motivarea deciziei de respingere a modificărilor aduse statutului PNL la congresul extraordinar din iunie, că procesul-verbal al congresului a fost semnat de Klaus Iohannis, deşi acesta nu avea calitatea de „preşedinte ales”, așa cum prevede Statutul PNL din 2013, singurul în vigoare.
În data de 27.06.2014, Congresul Extraordinar al P.N.L.a hotărât cu 6 voturi contra şi 8 abţineri aprobarea Statutului P. N. L.. Procesul-verbal al Congresului Extraordinar este semnat de către: preşedinte PNL K. I. şi membrii secretariatului tehnic.
Din cuprinsul acestuia reiese că nu s-a procedat la desemnarea componenţei prezidiului Congresului, şi drept urmare, procesul-verbal nu este semnat de membrii prezidiului. De asemenea, din moment ce domnul K. I.a fost ales preşedinte al partidului într-o zi ulterioară celei în care a semnat procesul-verbal, reiese cu certitudine că a semnat acest proces-verbal fără a avea calitatea de „preşedintele ales”.
Ca urmare, Tribunalul constată că actul juridic care ar trebui să probeze manifestarea de voinţă a membrilor partidului nu îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de art. 63 al. 2 din Statutul 2013, nefiind astfel apt să facă dovada voinţei acestora de modificare a Statutului din 2013.
Potrivit art. 11 din legea nr. 14/2003 statutul trebuie „aprobat de organele împuternicite prin statut”. Or, în condiţiile în care nu a fost respectată forma impusă de Statutul anterior nu se poate concluziona că acesta ar fi fost în mod legal aprobat de către Congres.
Chiar dacă Noul Statut prevede în art. 66 faptul că procesele-verbale şi hotărârile Congresului vor fi semnate doar de preşedintele ales şi membrii secretariatului tehnic, modul în care a fost adoptat Noul Statut trebuie examinat prin raportare la dispoziţiile Statutului PNL 2013.
Având în vedere că potrivit art. 25 din legea nr. 14/2003 „Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc în condiţiile prevăzute de statut”, iar însuşi procesul-verbal care, potrivit Statutului PNL 2013, este document oficial al Congresului, nu respectă aceste condiţii, Tribunalul va respinge cererea de încuviinţare a modificărilor aduse Statutului PNL.
Tribunalul București
motivarea deciziei din 8 septembrie
Prin aceeași decizie, Tribunalul mai reține că membrilor PNL le-a fost încălcat dreptul de a fi aleși în organele de conducere, la Congresul Ordinar din 28 iunie.
Art. 109 al. 4 prevede că: „depunerea candidaturii pentru funcţia de Preşedinte al PNL precum şi candidaturile pentru cei 31 de vicepreşedinţi vor fi depuse de candidatul pentru funcţia de preşedinte la secretariatul general al PNL până cel mai târziu cu 48 ore înainte de deschiderea lucrărilor Congresului Ordinar, în condiţiile al. 1 şi va fi însoţită de declaraţii scrise de acceptare a candidaturii”. În condiţiile în care Congresul Ordinar a fost convocat în termen de minim 12 ore, dispoziţia prin care se stabileşte un termen de depunere a candidaturilor până cel mai târziu cu 48 ore înainte de deschiderea lucrărilor congresului, respectiv a unui termen care deja se împlinise, este de natură să încalce dreptul membrilor de partid de a fi aleşi în organele de conducere, drept recunoscut de dispoziţiile art. 13 lit. e din Statutul PNL 2013.
Tribunalul București
motivarea deciziei din 8 septembrie
Pentru că judecătorul cauzei nu se putea pronunța, în baza Legii partidelor politice, asupra proceselor-verbale ale Congresului ordinar al PNL din 28 iunie 2014, când Klaus Iohannis a fost ales președinte, și pentru că mai exista un dosar cu același obiect pe rolul aceleiași instanțe, a dispus disjungerea cauzei și trimiterea către Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București, care va judeca cererea de anulare a tuturor actelor acestui congres.
Raluca Dan