Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) spun că probele procurorilor DNA nu dovedesc acuzaţiile aduse finanţatorului Stelei, George Becali, fostului ministru al Apărării Victor Babiuc, fiicei acestuia, Ioana, şi generalului Dumitru Cioflină, în legătură cu schimbul de terenuri dintre omul de afaceri şi MApN, decizând, în consecință, achitarea acestora.
Magistraţii mai afirmă în justificarea deciziei și că probele care să conducă la stabilirea unei legături între încheierea contractului de vânzare-cumpărare şi aprobarea celui de-al doilea schimb de terenuri de către Victor Babiuc au determinat Parchetul să încerce să dea o conotaţie penală unor împrejurări care fie sunt pe deplin explicabile şi lipsite de orice relevantă, fie sunt flagrant contrazise de probatoriul administrat chiar în cursul urmăririi penale.
Tot în documentul citat, judecătorii notează că „se mai afirmă în rechizitoriu faptul că, de la data încheierii contractului, inculpata Ioana Babiuc nu şi-a exercitat dreptul de proprietate, în sensul că nu a formulat cerere de deschidere de rol fiscal, nu s-a înscris în cartea funciară şi nu şi-a delimitat proprietatea, susţineri ce sunt contrazise chiar de probatoriul administrat de procuror în cursul urmăririi penale”.
Parchetul, subliniază judecătorii ICCJ, susţine că identificarea terenului s-a făcut prin efectuarea unor menţiuni suplimentare pe o schiţă întocmită de către MApN şi avizată de către OCOT (Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) şi că aceste menţiuni au fost făcute de o persoană neautorizată, deci înscrisul oficial ar fi fost falsificat şi utilizat ca anexă la contract, „aspect ce denotă reaua credinţă a părţilor”. Ca şi în cazul tuturor celorlalte înscrisuri pe care Parchetul le-a apreciat că fiind false, nu se formulează nici un fel de acuzaţii privind săvârşirea vreunei infracţiuni de fals sau uz de fals, susţin magistraţii.
În concluzie judecătorii ICCJ arată că „niciunul din aspectele învederate de către Parchet nu este de natură să susţină, din punct de vedere probator, acuzaţia formulată, aceasta rămânând la nivelul unei simple prezumţii”.
Oferta de schimb a lui Becali către Ministerul Apărării Naţionale, arată instanţa, a fost făcută ulterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu Babiuc Ioana Cristina Anca, la un interval de aproximativ două luni, „neexistând nicio dovadă a înţelegerii prealabile iniţiale între cei trei inculpaţi (aceasta este doar presupusă) şi nici măcar a faptului că Becali George, la momentul încheierii vânzării, intenţiona să facă această ofertă (nici nu era proprietarul terenului din Ştefăneşti)”.
De asemenea, mai afirmă magistraţii, nu există probe din care să rezulte că Babiuc şi Becali se cunoşteau sau că Babiuc ar fi ştiut despre existenţa primului schimb şi despre interesul Ministerului Aparării Naţionale de a obţine terenuri la Ştefăneşti, întrucât suprafaţa deţinută nu era suficientă. „Dimpotrivă, din probele administrate rezultă că inculpatul a fost informat asupra acestor aspecte ulterior primirii ofertei, de către martorul Stănăşilă Constantin”.