Declaraţiile Elenei Udrea în presă, când era sub control judiciar, constituie indicaţii către martorii şi inculpaţii din dosarul Microsoft, în special către Dorin Cocoş, ea dorind ca acesta să o susţină în denunţul său
Potrivit motivării deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de arestare a Elenei Udrea, judecătorul de drepturi şi libertăţi a fost de acord cu opinia procurorilor DNA că Udrea şi-a încălcat obligaţia de a nu lua legătura în nici un mod, direct sau indirect cu martorii şi inculpaţii din dosarul Microsoft.
Fără a nega dreptul la liberă exprimare al inculpatei şi faptul că nu avea o interdicţie expresă de a se prezenta la emisiuni televizate ori de a da diferite interviuri, instanţa reţine totuşi faptul că inculpata nu a dat, iniţial, nicio declaraţie la urmărirea penală faţă de acuzaţiile care i se aduceau, în legătură cu obţinerea ilegală a unor sume de bani în dosarul Microsoft. În aceste condiţii, explicaţiile date de inculpată în mass-media se constituie în tot atâtea indicaţii către martorii şi inculpaţii din dosarul respectiv, în special către Dorin Cocoş, privind poziţia procesuală pe care inculpata ar dori ca acesta să o adopte, legat de acele sume de bani şi mai ales de faptul că doreşte ca acesta să o susţină în denunţul formulat împotriva unui şef de serviciu secret român.
motivare ÎCCJ
În legătură cu solicitarea DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea, în cazul infracţiunii de trafic de influenţă cercetată după denunţul lui Dinu Pescariu, judecătorul de drepturi şi libertăţi o consideră întemeiată întrucât „există probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpata ar fi comis infracţiunea respectivă”.
Procurorii DNA au acuzat-o pe Udrea că, ulterior instituirii măsurii controlului judiciar, a făcut declaraţii în presă cu privire la acuzaţiile ce i-au fost aduse. Anchetatorii au arătat că, într-un interviu pentru Hotnews, Udrea a susţinut că nu a ştiut despre provenienţa sumelor de bani băgaţi de fostul soţ în firmele de la care încasa dividende, sugerându-i acestuia, prin intermediul interviului şi explicaţia pe care ar trebui să o dea: „nu poate fi o certitudine că orice nevastă ştie cum îşi face afacere soţul ei. Trec peste faptul că întâmplător eram o nevastă cu o ocupaţie foarte precisă şi foarte solicitantă”.
Procurorii au mai arătat că Udrea „a formulat denunţ cu privire la fapte de corupţie pentru a beneficia de dispoziţiile art. 19 din OUG nr. 43/2002, iar prin dezvăluirea în media a faptelor sesizate şi argumentelor sale, aceasta a încercat să îşi creeze probe în sprijinul denunţului, sugerând fostului soţ Dorin Cocoş şi lui Alin Cocoş conţinutul declaraţiilor cu privire la aspectele sesizate”, se mai spune în motivare.
Elena Udrea a fost arestată, miercuri de instanţa supremă, în dosarul Microsoft. Udrea este acuzată, în dosarul Microsoft, de trei fapte de trafic de influenţă – în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea, în legătură cu derularea contractului e-România şi în legătură cu pretinderea şi primirea a 500.000 de euro -, precum şi de spălare de bani.
Într-un mesaj postat pe rețeaua de socializare, Udrea crede că procurorii țin neapărat ca fostul deputat să fie „mama corupților”.
În goana nebună de a mă discredita şi a mă prezenta drept “mama corupţilor”, întreg mandatul meu de ministru al Dezvoltării este tocat sistematic şi nejustificat. Nu am auzit să se vorbească despre situaţia altor ministere din guvernarea Boc care aveau bugete mult mai mari şi atribuiau direct contractele (Transporturi, Economie sau Finanţe). Ca ministru, am făcut tot posibilul pentru a limita corupţia: am introdus standarde de cost, am limitat adiţionalele la contractele cu statul, am făcut plăţile la vedere în funcţie de ordinea în care veneau facturile şi le-am cerut public constructorilor să facă mai degrabă ceva pentru România decât să dea şpăgi funcţionarilor de prin minister.
Elena Udrea pe facebook